Informatia de Alba

„Situaţia se va remedia”, „Avem promisiuni” sau „Guvernul va emite normele de aplicare în curând”, sunt doar câteva din frazele prin care primarii din Alba se îmbată cu apă rece. Săraci şi rupţi în fund. Atât de plastic şi totuşi atât de real. Aceasta riscă să devină imaginea judeţului Alba şi în special al mediului rural.

Măsurile şi programele de dezvoltare a mediului rural prin accesarea fondurilor europene a devenit în ultimele 8 luni doar o poveste. Fostul SAPARD, actuala Agenţie de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) din Alba se laudă că s-au semnat o serie de proiecte şi că mai multe primării din judeţ au câştigat mai multe proiecte de dezvoltare a infrastructurii. Doar că dezvoltarea haotică a României în general şi a judeţului Alba în special va duce la faliment, lucru pe care îl conştientizează neoficial atât unii primari, cât şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Alba.

De pildă, comuna Rădeşti este una dintre fericitele sau blestematele administraţii locale din Alba care a câştigat un proiect de 2,5 milioane de euro pe măsura 3.2.2. „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. Contractul a fost semnat încă din noiembrie anul trecut de Primăria Rădeşti şi APDRP Alba, iar de atunci nu se mai întâmplă nimic. Primarul comunei Rădeşti, bucuros nevoie mare la acea vreme, şi-a propus prin proiectul câştigat să refacă şi să modernizeze 5 km de străzi comunale, precum şi un sistem de canalizare şi staţie de epurare în Rădeşti, precum şi alimentare cu apă la Rădeşti, Leorinţ şi Meşcreac.
Acelaşi gen de contract, pe aceeaşi măsură FEADR au semnat şi Bucium, Gârda de Sus, Horea, dar şi 2 asociaţii de dezvoltare intercomunitare: Ciugud+Berghin, respectiv Stremţ+Râmeţ. Unele tot pe câte 2, 5 milioane de euro, altele pe câte 6 milioane de euro.

Nu au bani de 10 luni pentru implementare
Ca toate proiectele derulate prin FEADR, măsura 3.2.2 cota de finanţare este foarte simplă: 80% Uniunea Europeană şi 20% Guvernul României. Un guvern care însă de aproape 8 luni nu este în stare să stabilească un cadru legal prin care aceste fonduri să fie absorbite, practic prin care să stabilească şi modalitatea prin care să îşi aducă aportul la investiţiile pe care autorităţile locale din România, deci şi din Alba, doresc să le facă.

Primăria Rădeşti ar avea nevoie de 18 miliarde de lei vechi pentru a demara implementarea proiectului, pentru că finanţarea există, dar se face prin decontare. Singura variantă, în contextul în care nici Consiliul judeţean Alba şi nici Guvernul României nu sunt în stare să susţină financiar prima tranşă, ar fi împrumutul bancar. Doar că există o mică problemă pe care conţopiştii Guvernului Boc o ignoră încă de la instalare: primăriile din mediul rural au buget pe un an întreg de 500 – 600 de milioane de lei vechi. Ca atare, nici o bancă din România nu acordă împrumuturi sau scrisori de garanţie pe sume ce depăşesc bugetul unei primării de 10 sau chiar 20 de ori, pentru că este un risc, practic, de 100%.
Astfel, Primăriile din judeţul Alba stau cu proiectele câştigate în sertar, Guvernul se screme să emită normele de aplicare ale ordonanţelor de urgenţă emise în iunie 2009 (OUG 74 şi OUG 79), iar banii Uniunii Europene rec fluierând pe lângă Judeţul Alba.

Ţăranii din Alba nu sunt pregătiţi de Europa
Realitatea cea mai crudă este însă că primarii, indiferent de formaţiunea politică din care provin, au mizat pe utilităţi şi au supraevaluat mentalitatea şi mai ales potenţa financiară a bătrânilor din comunele lor. Astfel, chiar dacă zeci de sate din judeţul Alba vor avea apă, gaz şi canalizare, aceste reţele nu vor avea şi clienţi. Şi asta pentru că marea majoritate a administraţiilor locale nu au făcut un lucru elementar înainte de gândi dezvoltarea comunelor: analiză de cost – beneficii. Practic, un studiu de fezabilitate economică din care ar fi putut observa două aspecte esenţiale: o reţea de apă devine rentabilă la minim 1.800 de gospodării, iar cea de canalizare, mai complexă, având şi staţie de epurare, abia de la 4.000 în sus.
Ori, din cele existente deja în mediul rural din judeţul Alba în funcţiune, nici una nu atinge o astfel de cotă. Ce se va întâmpla pe fondul adâncirii crizei?  Operatorul va tripla sau înzeci costurile, pentru a scoate cheltuielile de pe spatele a doar 10% sau 20% dintre locuitorii comunei care au acceptat semnele civilizaţiei.

Florin Soare

Stiri diverse: