Suntem datori vânduţi
Pe vremea lui Ceauşescu, explicaţia pentru o sărăcie strigătoare la cer era datoria externă a României, pe care „tata Nicu” vroia să o plătească, ca nimeni altul, dintr-o dată. Cel puţin aşa îşi manipula partidul cu seceră şi ciocan tovarăşii în întrecerea socialistă. Foarte mulţi ani românii au suferit de pe urma nebuniei lui Ceauşescu, având mâncarea raţionalizată, stând la cozi kilometrice pentru o bucată de pâine. Se pare că nebunia lui Ceauşescu nu a fost învăţătură de minte pentru nici pentru guvernanţii noştri, care împrumută bani de pe la toate instituţiile europene fără a ţine cont că tot noi, amărâţii, o să plătim aceste datorii. Acum, la 20 de ani de când Leana lui Zăpăcitu a fost împuşcată, privim cu groază ,,ziua de mâine”. Aceeaşi datorie externă ne ia din farfurie, ne bagă mâna în buzunar şi ne face să delirăm. Deşi nu ne dăm seama, fiecare dintre noi, salariat, pensionar, student sau elev, plătim din buzunarul nostru datoriile contractate de guvernanţii noştri? Dacă în comunismul lui Ceauşescu era bătaie de joc, acum datoria externă este incapacitatea de a deveni rentabili. Deşi la şcoală profesorii ne spuneau că suntem o ţară bogată, niciodată nu am ştiut să profităm de acest lucru. În decursul acestor 20 de ani de la revoluţie, suntem cam singura ţară europeană din fostul bloc comunist care am bătut pasul pe loc. Ajung la concluzia că în aceşti 20 de ani, cei care ne-au condus au fost incapabili să pună pe roate România, afundând an de an ţara în datorii enorme. Sfârşitul de an 2009 va fi apocaliptic pentru mulţi dintre români, care vor ajunge să nu mai aibă bani nici pentru utilităţi. Criza se pare că nu se mai termină pentru români, care sunt datori la bănci sau regii. Iar 2010 nu pare să se anunţe mult mai bun pentru noi.
Sorin Poparadu












Domnule ziarist.Situatie e mai grea ca pana in 1989.Atunci o profesoara de franceza nu era somera, si nu se sinucidea, ca din ratia de alimente nu mureai de foame, cu salariul ce ai avut[fiecare avea loc de munca].Acum nu ai nici salar, nici pensie, ca sa poti cunpara cantitatea de alimente ce era pe tichet.[datorie nu a avut statul in 1989, acum sunt cateva miliarde bune].Daca scieti scrieti corect, ca in istorie ramane cifrele de statistica indiferent de regim de sinpatie, si se poate conpara.In rest aveti dreptate, cu 20 ani pierduti, si toata averea natiuni risipite la bisnitari.