Informatia de Alba

România reală este a mea, a lui Ion, a lui Gheorghe, a lui Marin şi a tuturor celor care cred că nu este cea care este, vorbă din Ferentari, ci cea care va fi. A celor care au devenit optimişti din cauza suferinţei, sătui de amarul vieţii. Vai, vine curentul; vai, vine întreţinerea; vai, nu avem bani de pâine. Şi pentru toţi, vai, vine iarna.
Optimismul acesta este o pleaşcă pentru politicieni. Promisiunile lor cad pe un sol primitor. Epuizaţi, înfrânţi, disperaţi, oamenii aşteaptă un semnal de care să se agaţe: nu mai este mult, încă puţin, mai răbdăm şi gata. Gata, ce? Gata criza? Gata şomajul? Gata sărăcia?
România reală este peste tot, dar nimeni nu o vede. Ar trebui să o cunoască cel mai bine politicienii, cei care ne conduc şi cei care vor să ne conducă. Dacă o cunosc, ar trebui să ne-o arate şi nouă. Este datoria lor, este onoarea lor. Angajaţi în lupte electorale, aceştia văd însă numai o Românie de week-end, roşie, portocalie, galbenă. O Românie care, în pieţe, în târguri, le este pe plac. O Românie a lozincilor care nu îşi strigă foamea. Câţi dintre cei care scandează „Cutare preşedinte!” cunosc şomajul, au aflat pe propria-i piele despre rogojina sărăciei?
România reală este cea a pământurilor nelucrate, a subvenţiilor neacordate, a pensiilor ameninţate, a locurilor de muncă împuţinate. Şi, ca o coroană pe fruntea ei, a atacurilor tâlhăreşti înmulţite. A nesiguranţei, a bolilor, a oftaturilor pe care nu le aude nimeni.
România reală nu este o imagine de privit. România reală nu este un subiect de discuţie. Poate părea straniu având în vedere cât de guralivi sunt politicienii noştri. Sau poate şi-au dat seama că este puterile lor să îndrepte lucrurile, să alunge criza şi să tragă vălul de mucegai care acoperă România reală. România nu are peisaje, are doar oameni cu probleme. Probleme cu care politicienii nu se împovărează.

Ştefan Dinică

Stiri diverse: