Informatia de Alba

Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a transmis săptămâna trecută o scrisoare deschisă candidaţilor la preşedinţia României, cerând protejarea patrimoniului natural şi cultural de la Roşia Montană. De altfel, Academia Română şi-a reafirmat şi poziţia sa împotriva proiectului canadian propus în comuna din judeţul nostru, afirmând că „resuscitarea economică a Roşiei Montane nu poate fi credibilă atât timp cât ea se bazează pe secătuirea în două decenii a tuturor resurselor zonei: de la aurul subteran, la biodiversitate şi moştenirea culturală”.

În replică, directorul general al RMGC, Dragoş Tănase a invitat Academia Română să participe la un grup comun de lucru, din care să facă parte specialiştii Academiei, dar şi cei ai companiei, precum şi experţi independenţi, care să evalueze proiectul minier de la Roşia Montană în baza documentaţiei depuse la Ministerul Mediului.

Un nou certificat de urbanism

Vineri, 6 noiembrie, Tribunalul Cluj a decis anularea Certificatului de urbanism nr. 105, care a fost eliberat de Consiliul Judeţean Alba în iulie 2007, la solicitarea RMGC, şi care oricum expirase la sfârşitul lunii iulie 2008.
RMGC va solicita un nou certificat de urbanism de la Consiliul Judeţean Alba la momentul potrivit. Certificatul de urbanism este un act de informare prin care autorităţile aduc la cunoştinţa solicitanţilor cerinţele de urbanism şi avizele necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. Acest document nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţie, pentru această activitate fiind necesară existenţa unei autorizaţii de construcţie.

Localnicii vor repornirea mineritului

Şi tot la sfârşitul săptămânii trecute, mai multe ONG-uri au trimis o scrisoare deschisă tuturor candidaţilor la Preşedinţia României prin care îşi exprimă dorinţa deblocării Procesului de Evaluare a Studiului de Impact asupra Mediului pentru Proiectul Roşia Montană şi luarea unei hotărâri cât mai urgente în ceea ce priveşte această investiţie. „Ştim că sunt ultimele momente ale campaniei, în care încercaţi să convingeţi cât mai mulţi români că proiectele pe care le propuneţi pot aduce o viaţă mai bună tuturor. Noi vă scriem totuşi în numele unui grup mai mic de oameni. Un grup care are însă probleme, am îndrăzni să spunem, mai mari decât media. E vorba de localnicii din Roşia Montană, pe care îi reprezentăm şi care vor merge şi ei la vot cu speranţa că anii care vin vor fi mai buni. Nici nu mai pot aştepta mult, chiar dacă locul are o istorie de 2.000 de ani, în care minele au fost singura sursă de supravieţuire şi bunăstare pentru comunităţile din această zonă. Multă vreme, existenţa a peste 5.000 de oameni şi familiile lor a depins numai de cele patru mine: Roşia Montană, Baia de Arieş, Roşia Poieni şi Zlatna. De 15 ani, e tot mai greu să trăieşti aici fără asistenţă din afară. În 1990, statul român a declarat minele din Munţii Apuseni, ca şi alte mine din ţară, nerentabile. Efectele acestei politici au fost închiderea minelor. Consecinţa imediată: o rată a şomajului de 90 la sută, o migraţie masivă a tinerilor la muncă în Italia şi Spania, şi peste 50% din populaţie care trăieşte acum din mila statului. Oamenii de aici nu vor milă, vor să muncească”, se arată în scrisoarea adresată tuturor prezidenţiabililor.

Referitor la Proiectul propus de RMGC, directorul general al companiei, Dragoş Tănase, a declarat: „Ne bucurăm să vedem că tot mai mulţi români recunosc importanţa proiectului Roşia Montană. Comunitatea locală, în special, a arătat în mod constant că înţelege, că doreşte şi că sprijină proiectul nostru minier. Toate eforturile noastre se îndreaptă în continuare spre dezvoltarea acestui proiect, care va aduce beneficii importante României – 4 miliarde USD în economie, mii de locuri de muncă, un mediu reabilitat, curăţat de poluarea istorică”, a adăugat Dragoş Tănase.

Florin Soare

Stiri diverse:

2 Responses to “Aurul din Roşia Montană agită din nou spiritele”