Marinarii citesc puţin şi bine
Pentru fiecare breaslă este câte o imagine, câte un lider sau câte un mentor absolut. Şi, pentru că unii se pricep probabil mai bine să navigheze pe mare decât să conducă o ţară, m-am întrebat mereu dacă marinarii se mândresc cu unul ca Traian Băsescu. Un om care a trăit şi s-a format pe mare, care a deprins arta luptelor pe mare şi mai ales să rupă colţii rechinilor. Doar că mi-a fost dat să cunosc doi marinari în viaţa mea care nu ştiau să se lupte cu rechinii, însă îşi respectau „ancora”.
Mai mult decât atât, am întâlnit doi oameni de cultură în tricourile dungate cu vapoare întregi în spate… vapoare de cărţi citite. Inevitabil mi-a fugit gândul la acest tablou când mi-a fost dat să îl aud din nou pe preşedintele meu amintindu-şi de mare, de nave, de curse maritime, de flotă, de fregate…
Şi mi-am mai adus aminte de ceva, când prietenii mei îmi vorbeau cu exemple din cultura lor beletristică. În urmă cu cinci ani, candidatul meu de atunci declara cu emfază că ultima carte citită este „Levantul” lui Mircea Cărtărescu. O carte despre care cei mai mulţi nici nu auziseră atunci. Cărtărescu apărea apoi într-un interviu într-un ziar central, bucuros că a vândut fantastic de mult după anunţul salvatorului naţiunii, plângăciosul Băsescu.
Luna trecută însă m-am bucurat că Traian Băsescu a reuşit să recitească sau să termine de citit şi coperta cărţii „Levantul”. Da. În urmă cu nici o lună Traian Băsescu declara din nou, de data asta în faţa lui Robert Turcescu, că ultima carte citită este „Levantul de Cărtărăscu”. După cinci ani de studii aprofundate în opera lui Cărtărescu, Băsescu nu mai ştie nici numele corect al autorului…
Îmi este ruşine să o spun, îmi pare rău să o gândesc, mă doare să o cred: dacă un preşedinte al României în cinci ani de zile nu a citit nicio carte, înseamnă că nu merită nimic. Sau, cel puţin, nimic din partea mea…
Florin Soare











