Vineri, creştinii vor sărbători Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos
Cu paşi repezi ne apropiem de sărbătoarea Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos, care este cunoscută în popor şi sub denumirea de Crăciun. Marea zi a Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos este sărbătorită de toţi creştinii, pe data de 25 decembrie a fiecărui an. Dumnezeu, văzând că neamul omenesc este asuprit de diavol, s-a milostivit şi L-a trimis pe Arhanghelul Gavril să vestească Fecioarei Maria naşterea, prin puterea Duhului Sfânt, a Fiului lui Dumnezeu, făcut om, Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu s-a născut într-un grajd sărăcăcios din Bethleem şi a fost pus, înfăşat, de către Născătoarea de Dumnezeu, în ieslea dobitoacelor. Naşterea unui mare Împărat fusese prorocită de mult prin diferiţi proroci. Trei magi, cunoscând aceste prorociri, au văzut steaua lui Hristos, au urmat-o şi, găsindu-l pe Hristos, căzând în genunchi, I s-au închinat Lui şi I-au adus daruri, aur, tămâie şi smirnă. Lui Hristos I s-au închinat şi ciobanii din Bethlem, care i-au adus şi ei daruri Fiului de Împărat, iar îngerii îi cântau imnuri de slavă. Irod, împăratul iudeilor, aflând că s-a născut un fiu de împărat şi temându-se că va pierde tronul prin naşterea lui Mesia, a poruncit ca toţi pruncii din Bethleem să fie ucişi. Aşa au murit 14.000 de copii, dar Iosif şi Maria au reuşit să-L salveze pe Fiul Domnului, vestiţi de un înger, fugind în Egipt.
Sărbătoarea Crăciunului a reprezentat dintotdeauna un prilej de bucurie pentru creştini, şi mai ales pentru copii, care aşteaptă cu nerăbdare, an de an, zilele în care merg să colinde, dar mai ales să primească daruri de la Moş Crăciun.
Odată cu Crăciunul se dă startul sărbătorilor de iarnă
Copiii împodobesc, de Crăciun, bradul, se duc la biserică şi, după un post lung care a început la mijlocul lunii noiembrie, se bucură de Naşterea Domnului, la o masă îmbelşugată de familie, în mijlocul celor dragi. Crăciunul este marcat şi printr-o masă bogată, din care nu trebuie să lipsească cornurile, fructele, colacii, peştele, carnea, dulciurile şi, bineînţeles, băutura. Tot ce se pune pe masă are o trimitere clară la ocupaţiile tradiţionale ale comunităţii româneşti. De pe masă nu pot lipsi nucile şi ouăle, care au o simbolistică mai complexă, cu trimitere la rezistenţa în timp, la sămânţa care nu se pierde.
Sărbătorile de iarnă, începute de Crăciun odată cu Naşterea lui Iisus, se încheie abia la Bobotează, pe 6 ianuarie.
Sorin Poparadu









