E vremea colindelor

De îndată ce luna decembrie bate la uşă, oamenii încearcă să intre în spiritul sărbătorilor de iarnă. Dar parcă, an de an, grăbim venirea Crăciunului, care este pe drept cea mai frumoasă sărbătoare a creştinătăţii. Pe ecranele televizoarelor apar încă din noiembrie moşii în săniuţele trase de reni, apar feţele voioase ale copiilor care aşteaptă darurile Moşului iar magazinele îşi umplu rafturile cu produse. Mai apoi apar brazii în pieţe, apare agitaţia străzii şi se aude guiţatul porcilor sacrificaţi în curţile românilor. După jumătatea lui decembrie apar şi colindătorii care încearcă să ţină treze tradiţiile şi obiceiurile româneşti. Sunt cei care aduc în casele românilor bucuria Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos. Şi mai aduc speranţa în vremuri mai bune. Anul acesta nu a fost bun pentru români, criza sau situaţia politică au afectat din plin viaţa românilor. Trebuie să uităm de toate aceste neajunsuri şi să ne gândim, măcar de Crăciun, la suflet. Nu trebuie să uităm că Mântuitorul a întâmpinat greutăţi mari la venirea Sa în lume; oamenii nu au vrut să o primească în casă pe Fecioara Maria să-L nască pe Mesia, pe care în cele din urmă L-a adus pe lume într-un grajd de vite. Iar mai apoi pruncul Iisus împreună cu Fecioara Maria şi Dreptul Iosif au trebuit să se refugieze în Egipt de frica lui Irod. La venirea în lume a Mântuitorului, nu trebuie să uităm aceste lucruri, iar când ne grijile zilei ne apasă trebuie să ne gândim că Mântuitorul Iisus a înfruntat greutăţi mai grele ca noi în viaţa Sa pământească. Cel care a coborât printre oameni să aducă lumina, a trăit viaţa plină de griji a pământenilor doar pentru a ne face să înţelegem că mai important pentru om este sufletul şi nimic altceva. Colindele tradiţionale ne aduc, an de an, aminte că Dumnezeu ne-a dat o şansă. Să profităm de ea. La final, vă doresc la toţi un Crăciun Fericit iar Anul Nou să ne aducă doar bucurii.

Sorin Poparadu