Sărbători populare în Gerar (I)

După Sântion, pe 11 ianuarie, ţăranii îl sărbătoresc pe Cuviosul Teodosie cel Mare, protector al naşterilor, fiind  socotit între Filipi. Ziua aceasta este ţinută de femeile dornice de prunci, pentru naştere uşoară şi prunci sănătoşi, dar se mai ţine şi pentru apărare de cutremure, arsuri, ciumă, lingoare, vise rele, năluci.
Pe 16 ianuarie, aflăm în calendarul popular pe Sfântul Petru de iarnă, cel şchiop, Fulgerătoarele (Închinarea cinstitului lanţ al Sf. Ap. Petru). La această dată este „miezul iernii”, de acum se înmoaie vremea, se fac pregătiri pentru muncile de primăvară. Sărbătoarea populară se ţine în unele sate româneşti ca să nu facă pagube lupul, să fie apăraţi de boli, arsuri, dăunători. De asemenea, nu se împunge, nu se toarce, nu se sfredeleşte, nu se piaptănă, nu se împrumută, nu se dă din casă şi nu se scoate gunoiul sau cenuşa că „se prăsesc lupii”, nu se pronunţă numele lupului,  nu se mănâncă carne, în schimb se mănâncă plăcintă, se bea şi se dă de pomană.

Pe 17 ianuarie, ţăranii ţin Atanasiile sau Circovii de iarnă pentru apărare de duhuri rele, farmece, primejdii, boli, arsuri şi  lovituri. În ziua următoare, pe 18 ianuarie, în calendarul ortodox sunt pomeniţi Sfinţii Atanasie şi Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei, zi în care în multe sate româneşti se ţine Atanasia Ciumelor, sărbătoare populară respectată de ţărani pentru apărare de ciumă, infirmităţi, bube,ameţeli, lovituri şi apărarea vitelor şi găinilor de boli. Femeile ţin această zi pentru noroc la fete, fac colaci, pâine cu zahar, turte cu unt şi colivă de pomană.

Petruţa Pop