S-a rezolvat: batem pasul pe loc, dar pe muzică ceardaş
Pentru ca întâlnirile pe tema proiectului de la Roşia Montană să nu se transforme din nou în adevărate „lupte” ideologice şi certuri interminabile între cele două tabere, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când ONG-urile Pro şi contra au luat parte, Borbely i-a chemat pe rând la întrevederi. Astfel, miercuri, la ora 10.00, au luat parte doar reprezentaţii celor 70 de ONG-uri care nu susţin investiţia cu cianuri de la Roşia Montană. Sau mai corect, cinci reprezentanţi a diverse astfel de instituţii, pentru că este greu de crezut că ONG-uri precum „Bicicliştii din Braşov”, „Protecţia liliecilor” sau „Bate şeaua să priceapă calul” au vreun rol sau rost în discuţiile referitoare la un proiect minier în judeţul nostru.
La câteva ore distanţă, este adevărat o întâlnire nemediatizată în aceeaşi măsură de ministrul udemerist, dorind parcă să o ascundă opiniei publice, Borbely s-a întâlnit şi cu reprezentanţii ONG-urilor care susţin investiţia de la Roşia Montană, printre care şi PRO Roşia Montană, care reprezintă peste 80% din populaţia celei mai bogate comune din Europa în zăcământ auro-argintifer.
„Ne-a înţeles sărăcia”
Preşedintele ONG-ului PRO Roşia Montană, Andrei Jurcă ne-a declarat ieri, la întoarcerea de la întrevederea avută, că actualul ministru al Mediului s-a pronunţat împotriva tergiversării situaţiei de la Roşia Montană, considerând absolut de neacceptat ca statul român să nu dea un răspuns de 12 ani unui investitor străin. „Am vorbit de acea poluare istorică, vizibilă, de apele reziduale impregnate cu metale grele care ies din galerii… practic de situaţia care este acum la Roşia. Acest proiect are un capitol destinat unor soluţii pentru regenerarea zonei, dar şi un management aparte în procesul tehnologic prin care nu doar se vor diminua riscurile folosirii cianurii, ci se vor elimina, practic, cu totul. Acestea sunt lucrurile esenţiale care trebuie a fi avute în vedere. În plus, acum Roşia Montană şi întreaga zonă este una devastată de sărăcie, în care oamenii nu mai pot răbda lipsa oportunităţilor”, ne-a declarat Andrei Jurcă, preşedintele ONG Pro Roşia Montană.
Florin Soare












Domnule Soare, nu guvernul sau statul roman in general trebuie sa dea un raspuns. Raspunsul la dat justitia, asa cum este normal.Eu stiu ca aveti platita reclama de la RMGC, insa toata lumea stie ca aceste ONG-uri Pro au fost infiintate chiar de catre RMGC. Asa ca orice spune Jurca si ai lui , nu conteaza. Problema Rosiei Montane nu e numai a rosienilor, multi dintre ei “vinituri” si oportunisti. Este a intregii tari, a Europei. Asa ca degeaba “bateti saua”! O zi buna, sa ne auzim dupa dizolvare.
Scrieti in articol ca: “…reprezentaţii celor 70 de ONG-uri care nu susţin investiţia cu cianuri de la Roşia Montană. Sau mai corect, cinci reprezentanţi a diverse astfel de instituţii, pentru că este greu de crezut că ONG-uri precum „Bicicliştii din Braşov”, „Protecţia liliecilor” sau „Bate şeaua să priceapă calul” au vreun rol sau rost în discuţiile referitoare la un proiect minier în judeţul nostru.”
Probabil se dorea o ironie, dar este doar o miniciuna. Pe lista de 70 de organizatii semnatare nu se regasesc niciuna dintre organizatiile mentionate de Dvs. si nici altele a caror scop si obiective statutare sa nu justifice o luare de pozitie pe teme de mediu legate de Rosia Montana. Chiar am refuzat din asemenea motive cateva organizatii care se doreau semnatare.
Pe de alta parte, mediul natural este un tot unitar, nu exista mediul comunei X sau judetului Y, iar impactul negativ de mediu cert sau potential al proiectului minier Rosia Montana se extinde la nivel national si chiar international, fapt acceptat si de autoritati si de firma RMGC ( altfel nu ar fi urmat procedurile de consultare transfrontaliera in baza Conventiei de la Espoo), astfel ca si ONG-uri (si) de mediu cu caracter local din zone de la mari distante de Rosia Montana e firesc sa se pronunte si sa se implice. Majoritatea argumentelor de mediu contra proiectului rezulta si din studiul legislatiei in vigoare si documentatiilor depuse de RMGC, deci in cea mai mare parte din cazuri nici macar nu e nevoie sa fi mers la fata locului ca sa ai o parere avizata cu privire la acceptabilitatea sau nu a acelui proiect minier dpdv al mediului. Radu Mititean – asociatia CCN Cluj-Napoca
Faptul ca propunerea tehnica RMCG nu este in acord cu principiile dezvoltarii durabile se vede chiar si din celalalt capat al tarii.
Romania are deja la activ o catastrofa ecologica produsa prin scurgerea accidentala dintr-un lac cu cianuri. Din fericirea acel lac a avut dimensiuni mult mai mici decat cel din actual proiect Gold .
Cu toate acestea a cauzat o degradare masiva a habitatelor acvatice pe intregul curs din aval, Tisa si Dunare inclusiv pana in Delta afectand interesele economice ale Romaniei, Ungariei, Bulgariei, Moldovei si Ucrainei. Compania responsabila a anuntat un faliment oprtun inainte de declansarea accidentului (previzibil) ca si in cazul Gold.
Romania (adica noi) a ramas sa plateasca despagubirile si sa refaca pe cheltuilala proprie ceea ce s-a degradat.
Nu doresc ca familia mea sa plateasca aceste despagubiri in cazul unui accident similar. De aceea ma opun proiectului.
Acesta aduce mari venituri, companiei Gold, venituri nesemnificative statului, distruge complet viitorul locuitorilor din zona , care dupa 8-10 ani de explotare se vor gasi fara slujbe dar intr-un mediu complet distrus, fara nici o sansa de a practica agricultura de subzistenta sau alta activitate aducatore de venituri ,turism rural, etc.
De ce ar trebui sa platesc eu previzibilul si catastrofalul rezultat al unei astfel de aberatii?