Preocuparea politicienilor: ciolanul
Un proverb românesc spune: „Ţara arde şi baba se piaptănă”. Cam aşa ceva fac şi politicienii români în această perioadă. Deşi ţara trece printr-o situaţie de criză cum puţini au ajuns să trăiască, nimeni nu face nimic ca să ieşim şi noi încet, încet din această situaţie. Preocuparea celor care ne conduc, adică PD-L dar şi aliaţii lor de la UDMR, este „Scaunul lui Geoană”. Mai exact, fotoliul de preşedinte al Senatului.
Disputa pentru această funcţie care se duce de aproape o săptămână a înfierbântat spiritele. Se scotoceşte prin textele de lege şi prin regulamente. Se flutură, triumfător, câte un paragraf. Se rostesc tirade mustind de obiectivitate. Se reclamă că totul este pentru interesul ţării. Care interes? Probabil interesul pentru un ciolan care ar duce pur şi simplu la acapararea aproape totală a tuturor funcţiilor de către portocalii. Acest partid ne-a obişnuit să îşi acapareze toate funcţiile de conducere ghidându-se după principiul „E prost dar e prostul nostru”. Nu contează dacă cineva e bun pe funcţia respectivă, are rezultate şi se vede ceva după el – dacă nu e portocaliu nu e bun.
În bătălia lui Geoană cu pedeliştii pentru funcţia de preşedinte al Senatului cam tot despre aşa ceva este vorba. O banală luptă pentru ciolan. Un ciolan pe care, când cei doi dulăi, Geoană şi Băsescu, s-au aliat să guverneze, a fost repartizat unuia dintre ei, adică lui Geoană. Dar cum toate alianţele nu ţin o veşnicie, cei doi dulăi au rupt lanţul de „iubire” ce-i ţinea împreună şi se bat acum pentru ciolan. Fiecare îşi ţine partea lui.
Dulăul căruia-i aparţinea de drept zice că regulamentul prevede clar: „ai parte de os pe toată perioada convenită”. Celălalt parcă spune „nu mai suntem în aceeaşi cuşcă, nu mai ai nici osul!”. Ce mai, circul care are loc la Senat este demn de o operă a lui Caragiale.
Sorin Poparadu











