Informatia de Alba

Primăria Râmeţ este de departe cea mai săracă administraţie locală şi în mod cert prima care este, practic, în incapacitate de plată. Luna aceasta Primăria Râmeţ a „fentat” sau mai bine spus a amânat luarea unei decizii drastice, reuşind să obţină de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice aprobarea de a aduce o parte din banii de pe trimestrele III şi IV pentru a putea plăti din salariile restante. „Anul trecut am trecut la fel prin astfel de greutăţi. Atunci am declarat criza financiară şi prin noiembrie – decembrie am reuşit să încheiem cumva anul. Anul acesta avem din nou probleme, am făcut sesizări la Prefectură şi la Consiliul judeţean. Aşteptăm să vedem ce se va întâmpla”, ne-a declarat primarul comunei Râmeţ, Dan Aurel.
Conform Legii Insolvenţei, „ neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenţei” este un motiv care stă la baza insolvenţei, practic primul pas spre faliment. O situaţie uşor delicată pentru administraţiile publice locale, unde corelativul „insolvenţei” este „criza financiară”. Ori, la Primăria Râmeţ, unde plăţile salariale erau restante din luna decembrie 2009, proclamarea crizei financiare pentru a doua oară în mai puţin de un an de zile ar fi însemnat un pas decisiv spre falimentul instituţiei.

În România, falimentul nu a ajuns în mediul public
În România, falimentul în rândul administraţiilor publice (primării, consilii judeţene) este exclus din stat practic prin legile în vigoare. Chiar şi aşa, legiuitorul român a creat, prin Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, o primă breşă serioasă în concepţia tradiţională conform căreia instituţiile publice nu pot fi supuse procedurii insolvenţei. Într-adevăr, art.75 din Legea nr.273/2006 se referă la starea de insolvenţă a unităţii administrativ-teritoriale. După ce, la art. 74, legea vorbeşte de starea de « criză financiară » ce poate fi depăşită printr-un plan de redresare, la art. 75 din Legea nr. 273/2006 reglementează totuşi o procedura de insolvenţă sui generis a unităţii administrativ-teritoriale.

S.O.S. Râmeţ
Primarul comunei a precizat expres că anul trecut la Râmeţ a fost proclamată această situaţie de „criză financiară”. Conform legii, dacă aceasta chiar s-a produs, aşa cum susţine edilul, ar fi trebuit să se constituie un Comitet pentru situaţii de criză financiară, care să propună un „plan de redresare financiară”. Ceea ce se pare că s-a şi întâmplat. Primăria Râmeţ a concediat 7 angajaţi, toţi personal contractual. Au mai rămas doar 8 angajaţi. Nu a fost de ajuns. Şi asta pentru că în ciuda reducerilor de posturi, angajaţii din învăţământ au primit doar 60% din salariile de pe februarie, iar asistenţa socială nu a primit nici un leu pe luna februarie. Doar pentru salarizare, Primăria Râmeţ ar avea nevoie de aproximativ 61.000 lei: 18.000 lei/ lună pentru angajaţii Primăriei (situaţie dinainte de concedieri), Asistenţa socială ar necesita 14.000 lună, ajutoarele sociale s-ar ridica pe la 7000 lei/lună, iar cu învăţământul ar trebui cheltuiţi circa 22.000 lei pe lună. Iar Primăria Râmeţ are disponibil cam 0 lei!

Florin Soare

Stiri diverse: