Primăria Râmeţ nu îşi mai revine din colaps

Primăria Râmeţ este de departe cea mai săracă administraţie locală şi în mod cert prima care este, practic, în incapacitate de plată. Luna aceasta Primăria Râmeţ a „fentat” sau mai bine spus a amânat luarea unei decizii drastice, reuşind să obţină de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice aprobarea de a aduce o parte din banii de pe trimestrele III şi IV pentru a putea plăti din salariile restante. „Anul trecut am trecut la fel prin astfel de greutăţi. Atunci am declarat criza financiară şi prin noiembrie – decembrie am reuşit să încheiem cumva anul. Anul acesta avem din nou probleme, am făcut sesizări la Prefectură şi la Consiliul judeţean. Aşteptăm să vedem ce se va întâmpla”, ne-a declarat primarul comunei Râmeţ, Dan Aurel.
Conform Legii Insolvenţei, „ neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenţei” este un motiv care stă la baza insolvenţei, practic primul pas spre faliment. O situaţie uşor delicată pentru administraţiile publice locale, unde corelativul „insolvenţei” este „criza financiară”. Ori, la Primăria Râmeţ, unde plăţile salariale erau restante din luna decembrie 2009, proclamarea crizei financiare pentru a doua oară în mai puţin de un an de zile ar fi însemnat un pas decisiv spre falimentul instituţiei.

În România, falimentul nu a ajuns în mediul public
În România, falimentul în rândul administraţiilor publice (primării, consilii judeţene) este exclus din stat practic prin legile în vigoare. Chiar şi aşa, legiuitorul român a creat, prin Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, o primă breşă serioasă în concepţia tradiţională conform căreia instituţiile publice nu pot fi supuse procedurii insolvenţei. Într-adevăr, art.75 din Legea nr.273/2006 se referă la starea de insolvenţă a unităţii administrativ-teritoriale. După ce, la art. 74, legea vorbeşte de starea de « criză financiară » ce poate fi depăşită printr-un plan de redresare, la art. 75 din Legea nr. 273/2006 reglementează totuşi o procedura de insolvenţă sui generis a unităţii administrativ-teritoriale.

S.O.S. Râmeţ
Primarul comunei a precizat expres că anul trecut la Râmeţ a fost proclamată această situaţie de „criză financiară”. Conform legii, dacă aceasta chiar s-a produs, aşa cum susţine edilul, ar fi trebuit să se constituie un Comitet pentru situaţii de criză financiară, care să propună un „plan de redresare financiară”. Ceea ce se pare că s-a şi întâmplat. Primăria Râmeţ a concediat 7 angajaţi, toţi personal contractual. Au mai rămas doar 8 angajaţi. Nu a fost de ajuns. Şi asta pentru că în ciuda reducerilor de posturi, angajaţii din învăţământ au primit doar 60% din salariile de pe februarie, iar asistenţa socială nu a primit nici un leu pe luna februarie. Doar pentru salarizare, Primăria Râmeţ ar avea nevoie de aproximativ 61.000 lei: 18.000 lei/ lună pentru angajaţii Primăriei (situaţie dinainte de concedieri), Asistenţa socială ar necesita 14.000 lună, ajutoarele sociale s-ar ridica pe la 7000 lei/lună, iar cu învăţământul ar trebui cheltuiţi circa 22.000 lei pe lună. Iar Primăria Râmeţ are disponibil cam 0 lei!

Florin Soare