Informatia de Alba

Sunt convinsă că în România criza economică ar fi putut la fel de bine să se producă încă din 1990. Cel puţin în ceea ce priveşte sănătatea, suntem într-o criză permanentă de 20 de ani încoace. Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este faptul că am atins cel mai de jos prag de „performanţă” din sănătate. Oare ce ştie cetăţeanul român despre asigurările de sănătate? Ştie că sunt obligatorii pentru orice om cu salariu şi că în schimbul sumei plătite lunar ca şi contribuţie la fondul de sănătate, trebuie să primească înapoi orice servicii medicale necesare pentru restabilirea stării sale de sănătate, indiferent de situaţie. În teorie totul pare să aibă cursul firesc, însă realitatea nu seamănă nici pe departe cu teoria. Problema este că mai nou, dacă eşti bolnav şi mergi la medicul de familie pentru o reţetă compensată sau un concediu medical, te trezeşti că nu le primeşti. Cum? Simplu! Dacă într-adevăr vrei medicamente să te faci bine, scoţi banii din buzunar şi nu foarte puţini, pentru că din această lună medicamentele s-au scumpit cu câţiva bănuţi. Vrei concediu medical? Ei, bine, nu se poate… Sincer, ţara noastră se poate mândri, cu ghilimelele de rigoare, cu cea mai proastă evaluare a sistemului de sănătate de până acum, ajungând pe ultimele locuri printre ţările europene. Şi speranţa medie de viaţă este pe penultimul loc din Europa, iar rata mortalităţii şi morbidităţii sunt cu mult mai proaste decât ale celorlalte ţări est-europene. Situaţia din sănătate este foarte gravă, iar demersurile autorităţilor sunt slabe, netransparente şi haotice. Trist este că cetăţeanul român, pacientul român are aceleaşi nevoi, ba chiar din ce în ce mai acute, pentru că trăim într-un stres din ce în ce mai mare, într-un mediu poluat şi plin de produse de slabă calitate care au darul să ne slăbească organismul şi să ne grăbească îmbolnăvirea.

Crinela Toader

Stiri diverse:

One Response to “Oameni bolnavi într-o ţară bolnavă”