Informatia de Alba

Miercuri după-amiază, la sediul Primăriei Sebeş s-a turnat un nou episod din serialul de succes „De-a şoarecele şi pisica”. În rolul principal a fost distribuit primarul Mugurel Sârbu, care şi-a luat din nou „o clapă” de proporţii. Mai exact: miercuri după-amiază, la ora 15.00, primarul a încercat să convoace o şedinţă de îndată, însă consilierii locali nu au dat curs iniţiativei edilului mult-iubit. Asta şi pentru că şedinţa ar fi trebuit să se ţină la… 30 de minute distanţă. Ca şi în alte dăţi, la ora fixată de „atotştiutorul” edil al Sebeşului, în sala de şedinţă abia au putut fi văzuţi doar trei consilieri locali, şi aceia probabil din întâmplare. De altfel, până să ajungem şi noi în sala de şedinţe, se cam terminase treaba.
Ce ascunde o şedinţă de îndată?
În urma unui studiu relativ restrâns făcut de redacţia noastră, respectiv având în vedere doar primăriile de oraşe şi municipii din Alba, reiese faptul că moda şedinţelor cu convocare „de îndată” a devenit o caracteristică absolută a Primăriei Sebeş, şi nici măcar a acestei administraţii locale cât a primarului Mugurel Sârbu. De la venirea sa în fruntea administraţiei, lucrurile par că se fac pe genunchi, adică încălcând un principiu esenţial în administraţia publică: transparenţa.
Preliminarii: Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului. În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai oraşului convocarea consiliului local se poate face de îndată.
De ce alege Mugurel Sârbu să facă aproximativ 30 de astfel de şedinţe de îndată pe an? Nu că traseistul Sârbu ar muri de dragul lor sau că numai aşa s-ar putea rezolva problemele din Sebeş. Nici vorbă. Ci pentru că aceeaşi lege a administraţiei locale prevede faptul că pentru şedinţele de îndată NU este necesar avizul comisiei de specialitate a consiliului. Adică se elimină dezbaterea proiectului în comisiile de specialitate ale Consiliului local, unde proiectele iniţiate de primarul Mugurel Sârbu ar putea fi date de toţi pereţii de consilierii locali. Mai mult decât atât, în cazul acestor şedinţe, presa nu participă de regulă, pentru că Legiuitorul nu a prevăzut faptul că acestea trebuie anunţate în mass media, conform legilor transparenţei decizionale în administraţie.
Prin urmare, la o astfel de şedinţă se poate discuta absolut tot ceea ce este la limita legii, ilegal, sau conţinând interese ce ţin de persoana primarului. Pentru că doar primarul poate convoca acest gen de şedinţe. Iar Mugurel Sârbu este, se pare, expert în aceste artificii legislative.

Verticalitate? Orice minune durează trei zile

Faptul că revine asupra propriilor decizii, dovedind o „verticalitate” de necontestat, mai ales pe tărâm politic, nu mai este un secret pentru nimeni. Dar cum la Sebeş se pot petrece pe an 29 de calamităţi? Cum la Sebeş sunt pe an 29 de cutremure, inundaţii sau treburi „extrem de extraordinar” de urgente, asta continuă să rămână un mister şi o notă caracterizantă pentru debusolarea cu care este condusă acum Primăria Sebeş. Şi asta pentru că şedinţele de îndată se convoacă doar în cazuri de maximă urgenţă, care nu mai suferă amânare. Nu ştim însă ce ar fi avut de discutat miercuri primarul Mugurel Sârbu şi cât de importante erau punctul sau punctele de pe ordinea de zi. Astăzi sperăm însă că vom afla.
Sperăm totuşi ca în acest avânt desuet al primarului Mugurel Sârbu să nu îi fie retras, de exemplu, titlul de cetăţean de onoare domnului Septimiu Sârbu. Oricum, nimeni sau aproape nimeni nu mai ştie de ce i-a fost acordat acest titlu domnului sus amintit, decât că „pe atunci primarul şi-a dorit foarte mult şi a trebuit să mai fie încă doi oameni ca să îl facă şi pe tatăl lui cetăţean de onoare” – un consilier local, care făcea parte din legislativul 2000 – 2004. Cert este că nu se află pe lista personalităţilor de pe site-ul Primăriei Sebeş. Numele său însă ne face să credem că ar fi vorba de chiar tatăl actualului primar, ceea ce însă nu poate fi o realizare demnă de titlul de cetăţean de onoare. Cu atât mai mult cu cât a fost o decernare post mortem şi, vorba de ieri a unui consilier local, „despre morţi numai de bine”. De altfel nici nu intenţionăm să întinăm în vreun fel imaginea vreunei persoane, cu atât mai mult a celor plecate dintre noi…
Însă, cum CL Sebeş oricum se pare că nu are definită o linie foarte precisă şi merge pe linii emoţionale sau familiale, probabil că absolut orice este posibil. Aşteptăm însă să vedem şi alte valori certe ale Sebeşului primind aprecierea administraţiei locale cât mai sunt încă în viaţă. Cum ar fi de exemplu domnul Schobel S., o legendă vie a handbalului românesc, care aşteaptă recunoaşterea valorii de ani de zile. Doar că primarul se pare că este foarte ocupat cu firmele la care este acţionar, asociat, influent, prieten sau alte calităţi. Iar dacă ne gândim că mai este şi primar al localităţii, atunci chiar ne mirăm cum mai poate face faţă la atâta treabă… Pentru că sincer, nu lasă impresia că ar fi vreo somitate în domeniul administraţiei locale, însă nici un al doilea Napoleon.

Florin Soare

Stiri diverse: