Bolşevizarea – o schimbare „revoluţionară” de generaţii
Băsescu spunea în urmă cu câteva zile despre „bolşevizarea” partidului său de suflet. Bătrânul Lup de Mare avea dreptate: PD-L (fost PD) a evoluat pe scena politică prin „revoluţii” bolşevice. Partidul Democrat a luat naştere în anul 1993: în acel moment Petre Roman a încercat să-l înlăture de la şefia FSN-ului pe Ion Iliescu. Revoluţia lui Roman nu a reuşit, iar acesta a fost nevoit să fugă cu apropiaţii săi cu care a înfiinţat un partid de gherilă: astfel începea glorioasa activitate a Partidului Democrat pe scena politică românească.
În 2000 Petre Roman a piedut alegerile prezidenţiale: sfârşitul era pe-aproape. Lupii cei tineri au adulmecat prada şi l-au executat pe Roman – oamenii de încredere ai lui Roman au părăsit partidul: Alexandru Sassu şi Bogdan Niculescu Duvăz au trecut la PSD.
Traian Băsescu şi ofiţerii săi de încredere (Berceanu, Videanu, Blaga) au preluat puterea în 2001. În 2008 Băsescu a cucerit preşedinţia României, prin răzgândirea lui Stolojan – fostul om al lui Iliescu, infiltrat în PNL. Partidul Democrat a ajuns la putere şi a adăugat termenul Liberal în titulatură.
În 2009 Băsescu a pierdut alegerile prezidenţiale pe teritoriul României – dar le-a câştigat în ambasadele româneşti din lume. Aflat singur la timonă, Băsescu şi-a pus premier şi, pentru că risca să nu aibă cu cine colabora la putere, a inventat un nou partid parlamentar, din trădătorii liberali şi traseiştii social-democraţi: este vorba de UNPR-ul generalului Gabriel Oprea (un om care îndeplineşte ordinele, nu le discută).
Acum a venit rândul să-şi asigure un continuator la şefia partidului: pentru asta, Traian Băsescu va renunţa la o parte din vechii oameni: Videanu, Berceanu (poate chiar Blaga). Degeaba se întreabă Videanu de ce va fi schimbat şi se plânge că nu a luat şpagă un leu în viaţa lui. Nu e vorba de şpagă aici, ci de schimbarea „revoluţionară” de generaţii. Iulian Brok










