Roşienii au nevoie de locuri de muncă într-o mină modernă şi sigură
După ce Consiliul Judeţean Alba a eliberat un nou certificat de urbanism pentru compania canadiano-română Roşia Montană Gold Corporation, s-a pornit un nou val de dezbateri cu privire la raportul beneficii – riscuri pe care Proiectul RMGC le presupune.
Astfel, din datele prezentate de reprezentanţii companiei la vizita celor doi miniştri Kelemen Hunor şi Laszlo Borbely, vom spicui doar câteva.
Alba scapă de şomaj prin cel mai mare proiect minier din Europa
2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei, 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării şi 3.000 de locuri de muncă în total, pe perioada operării, asta înseamnă pentru comunitate şi nu numai, demararea proiectului minier de la Roşia Montană.
Asta în condiţiile în care judeţul Alba este pe locul 6 în ţară în ceea ce priveşte numărul şomerilor, cu o rată a şomajului de 12%. La sfârşitul lunii martie 2010, figurau în evidenţele A.J.O.F.M. Alba un număr de 22.580 şomeri. Făcând o medie de la începutul anului, peste 2300 de persoane rămân în fiecare lună fără un loc de muncă. Asta ar însemna, în cifre, că RMGC ar absorbi numărul lunar de şomeri la nivelul judeţului Alba, privind strict local un proiect care este însă de anvergură naţională
În comuna Roşia Montană şomajul este acum de peste 85%. Potrivit autorităţilor locale, proiectul de la Roşia Montană ar putea rezolva în mare parte problema locurilor de muncă în zonă. Mii de locuri de muncă directe şi indirecte din activităţile auxiliare, pentru că aşa ar putea fi numit proiectul minier propus la Roşia Montană.
Mergând mai departe decât locurile de muncă, contribuţiile majore la bugetele locale şi la bugetul de stat, oferă şi ele posibilitatea realizării unor investiţii de utilitate publică în zonă, a unei infrastructuri moderne, care va putea fi folosită şi după închiderea proiectului. Veniturile realizate de angajaţi vor fi de peste două ori mai mari decât media câştigurilor salariale la nivelul economiei naţionale, ceea ce ar fi o noutate pentru judeţul nostru.
Mineritul din Roşia Montană a dispărut o dată cu închiderea exploatării de stat, RoşiaMin, lăsând fără loc de muncă peste 1.200 de oameni din zonă, iar firma CupruMin Abrud se chinuie acum să supravieţuiască. Lipsa acută a locurilor de muncă îi determină pe oameni, în special pe cei tineri, să plece către zonele urbane dezvoltate din ţară sau mai ales din străinătate.
Şi teama de cianuri pică
„Proiectul minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation propune un minerit modern, sigur şi responsabil, cu o tehnologie avansată, la standarde europene”, au fost cuvintele cu care au început prezentarea proiectului reprezentanţii companiei RMGC.
Am încercat însă să pătrundem mai adânc în procesul tehnologic efectiv. Este adevărat că deocamdată ceea ce propune compania este strict teoretic, în hârtii şi în planurile tehnice ale companiei.
Pentru că s-a vorbit întruna despre cianuri, ne-am axat pe acest subiect. Astfel, minereul măcinat va fi introdus în rezervoare închise împreună cu cianura (cianura va ajunge la Roşia Montană în stare solidă, adică fără nici un risc pentru mediu, ceea ce este foarte important), iar aceasta va fi neutralizată înainte de a părăsi uzina. În urma acestui proces, concentraţia de cianură se va reduce la 5-7mg/l , sub limita maximă impusă de legislaţia din România şi de cea din Comunitatea Europeană (10 mg/l).
La Roşia, cel mai sigur baraj din lume
După neutralizarea cianurii, sterilul va fi depozitat într-un iaz de decantare, în spatele unui baraj construit din piatră. Acest baraj este proiectat să reziste la un cutremur de 8 grade pe scara Richter şi să reţină două precipitaţii maxim probabile. Însă ambele trebuie să se producă simultan pentru a exista cât de cât un risc real. Probabilitatea ca acestea să apară într-un interval de 24 de ore este de 1 la 100 milioane de ani. Şi asta pentru că în zona noastră nu s-a produs niciodată un astfel de cutremur, de când se fac înregistrări ale acestora.
Institutul Norvegian de Geotehnică a realizat o analiză a riscurilor, pentru a estima siguranţa barajului de la iazul de decantare al proiectului Roşia Montană. Analizele au luat în considerare scenarii critice, inclusiv toate modalităţile posibile de nefuncţionare a barajului Corna în condiţii extreme. Concluzia evidenţiată şi publicată de specialişti a fost clară: aşa cum a fost proiectat, barajul va fi printre cele mai sigure din lume.
Cianura de care se tem toţi se foloseşte în sute de mine din întreaga lume pentru extragerea aurului. Experţii spun că procesul de cianurare este riguros, binecunoscut şi este utilizat la extragerea a circa 90 la sută din aurul din întreaga lume.
Florin Soare










