Informatia de Alba

- La doar 35 de ani, aţi devenit vicepreşedinte al PNL Alba. Sunteţi unul din tinerii din noua generaţie care a devenit vizibil. Aşadar să începem cu partea asta.
- Eu vă mulţumesc foarte mult, dar aş prefera sincer să vorbim despre viaţa albaiulienilor şi de lipsa lor de perspective din acest oraş. Aşa cum aţi spus, sunt tânăr şi putem vorbi despre politică şi cu alte prilejuri.
- Aş vrea să vorbim mai întâi despre Florin Roman ziaristul ajuns acum în politică. A fost anevoios să treceţi de partea cealaltă a baricadei?
- Eu am rămas acelaşi om simplu. Şi la ziar şi acum sunt printre oameni şi problemele lor. Am debutat în presă la doar 18 ani, după ce am obţinut şi prima slujbă. N-o să uit niciodată acest lucru. Prima mea slujbă a fost să vând ziare în colţ la fostul magazin “Arieşul”, iar unul dintre clienţi a fost chiar mama mea, care nu ştia că sunt “salariat”. Nu mi-a fost niciodată ruşine să muncesc şi să-mi câştig propriii bani. Apoi, primul succes ca jurnalist l-am avut ca şi corespondent al celui mai bun ziar regional, în 1992, care se numea “SPORT VEST”, fiind cel care a scris despre celebrul caz “Haina de blană”, dacă vă mai amintiţi scandalul dintre Unirea şi UTA. La “Unirea” am ajuns în urma unui anunţ de angajare de reporter. Cei de acolo au avut încredere în mine şi pentru asta le mulţumesc. Acolo am învăţat meserie de la profesionişti, am avut colegi dragi dar am şi cunoscut nebunia a ceea ce înseamnă multă muncă, fără sâmbete sau duminici. Au trecut 12 ani lucraţi în presă şi am simţit că a venit momentul unor schimbări în viaţa mea. Despărţirea n-a fost deloc uşoară, dar amintirile rămân extrem de plăcute. Aşa că am decis să intru în politică pentru că ştiu că lucrurile cu greu pot fi schimbate de pe margine şi am depus o adeziune la PNL – mi s-a părut atunci şi mi se pare şi acum un partid deschis şi de viitor. Am muncit din greu şi colegii mei au apreciat asta. Poate şi din acest motiv, la 35 de ani, m-au ales vicepreşedinte, după nume grele şi consacrate precum Mihai Nicuşor, Simion Creţu şi Dan Simedru, oameni de la care ai ce învăţa dacă vrei să faci politică. Dar eu zic să revenim totuşi la problemele oamenilor.
- OK. Dacă tot am ajuns aici să vorbim despre Alba Iulia. Vă place cum merg lucrurile?
- Eu sunt albaiulian get-beget şi mă mândresc cu asta. Îmi iubesc oraşul. Eu cred însă că Alba Iulia ar putea şi ar trebui să arate mult mai bine. Din păcate, îi aud pe prea mulţi tineri vorbind că este un oraş în care nu prea ai ce face, nu ai cum şi unde să-ţi petreci timpul liber. Acum, că e aproape vară, n-ai un ştrand mai ca lumea, iar din păcate două stadioane “Mecanica” şi “Transloc” au fost rase pentru betoane şi comerţ. Alţii îmi spun că este greu să te realizezi financiar şi le dau dreptate. Avem peste 3.000 de şomeri şi e greu să-ţi găseşti un loc de muncă. N-am avut parte nici de investiţii serioase care să mai dea de lucru oamenilor. Lipsa de perspective îi face pe tineri să plece la studii în Cluj sau Bucureşti şi să nu se mai întoarcă. Mulţi tineri aleg calea străinătăţii tocmai din cauza acestor perspective sumbre. Şi nu-i acuz. Fac ce cred ei că e mai bine. Nu ştiu, dar parcă lucrurile sunt lăsate la întâmplare, se fac fără cap şi e prea multă dezordine. Soluţia, din punctul meu de vedere, o reprezintă schimbarea legislaţiei şi în special acordarea de facilităţi pentru firmele care angajează tineri. Cele care sunt în prezent sunt prea puţine şi şi-au arătat limitele pentru că mulţi dintre şomerii albaiulieni sunt tineri.
În ceea ce-i priveşte pe bugetari se cunoaşte că tinerii nu pot accede în funcţii de conducere decât după ce au o anumită vechime. Am auzit de iniţiativa celor de la PDL privind amendarea legii şi sperăm ca ea să se iniţieze. O susţinem chiar dacă s-au gândit la acest lucru doar când au ajuns la putere. La Alba Iulia sperăm într-o înţelegere în CLM pentru a promova programul „termopanul”, care prevede posibilitatea acordării de scutiri la plata impozitului pe clădiri pe o perioadă de 1-3 ani, pentru cei care-şi schimbă vechea tâmplărie cu tâmplărie termopan. Dacă acest proiect trece de orgoliile politice, atunci albaiulienii vor putea plăti o factură mai mică la iarnă, mai ales că se anunţă o dublare sau chiar o triplare a plăţii la întreţinere, în condiţiile în care salariile şi pensiile scad. Fac apel la toţi aleşii locali să uite pentru câteva minute culorile politice şi să voteze în interesul cetăţeanului.
- La întâmplare?
- Da, uitaţi-vă puţin în Alba Iulia. Din păcate, parcurile şi spaţiile verzi lipsesc sau au dispărut, răpuse de “lupta” cu betoanele. Îmi amintesc cu drag de vechiul parc din Cetate în care mă jucam vara, iar mamele şi bunicii îşi plimbau copiii şi nepoţii, după care se odihneau pe băncuţe la umbră. Acum Alba Iulia este mult mai aglomerată şi avem mai multă agitaţie. Din păcate, acum este un oraş betonat, un oraş care era verde şi acum e gri! Dacă vă mai amintiţi, în jurul blocurilor erau spaţii de joacă şi verzi, acum nu mai ai loc de maşini şi magazine. Asta dă o tristă senzaţie de dezordine şi mulţi spun că parcă nimeni nu se mai ocupă de oraş. Construcţiile sunt făcute la voia întâmplării pentru că multe autorizaţii se dau haotic sau din interes, ca să nu zic şpagă.
- Aveţi şi exemple?
- Sunt la tot pasul. Se modernizează anumite zone, iar altele sunt lăsate în izbelişte de zeci de ani, cum este cazul celor din Centru. Avem, din păcate, înca mii de albaiulieni care n-au apă şi canal, dar şi 125 de străzi fără iluminat public. Or mi se pare nefiresc şi incorect să vii să te lauzi în 2010 că introduci apă şi canal. Sunt deja multe comune care au făcut asta de ani buni şi vii acum, în capitala de judeţ şi de suflet, să spui că ai obţinut fonduri pentru aşa ceva. Asta se numeste lipsă de respect, perspective şi viziune. Nu mai vorbim de porcăriile cu uite locul de parcare, nu e locul de parcare, cu taxa de parcare, cu cheltuieli aiurea ale administraţiei în perioadă de criză pe tot felul de statui şi pietre, cu modul deficitar în care se asfaltează străzi ce sunt sparte după un an pentru a fi introduse ţevi. Pe lângă lipsa de perspectivă, la fel de nocive pentru Alba Iulia sunt haosul şi lucrurile lăsate la întâmplare.
- Se poate face ceva în viziunea dvs.?
- Eu cred că totul se poate schimba aici. Eu sunt un om absolut normal care trăiesc în realitate, care văd ce se întâmplă la fiecare pas, mai ales că îmi place să mă plimb. Văd şi simt dorinţa oamenilor pentru a face lucrurile să meargă în Alba. Vorbesc cu mulţi oameni care au sentimentul că nimeni nu se mai prea ocupă de oraş. Sau că există un interes prea mare doar pentru a pune pavele şi a distruge spaţiile verzi, aşa cum s-a întâmplat în parcarea din Centru, în faţa Tribunalului sau în parcul din Cetate. Aud adesea oameni care spun că îşi petrec tot timpul în casă pentru că nu au ce face în oraş. Sau, dacă îşi permit, că abia aşteaptă să plece din oraş în week-end pe unde văd cu ochii, la ţară, la iarbă verde sau în alte oraşe unde se pot distra. Parcă e un fel de angoasă că trăieşti într-un oraş insuficient promovat şi dezvoltat, care poate mai mult.
- Şi vă întreb din nou, cu starea asta de lucruri credeţi că totuşi se pot schimba lucruri în Alba?
- Cred că nimeni nu este de neînlocuit. Este adevărat că – să îi zicem “un fel de gaşcă” a pus mâna pe oraş, iar cei care stau la primărie îşi împart bucatele, în timp ce interesele oamenilor sunt lăsate în izbelişte. Cred însă cu convingere că ne putem recâştiga încrederea că totul poate fi schimbat şi că nimeni nu este, repet, de neînlocuit. În fapt, e vorba de lucruri de bun simţ care trebuie făcute, nu de extravaganţe. Iar deviza mea este că: Se poate şi altfel în Alba Iulia.
- Domnule Florin Roman, vă mulţumesc pentru amabilitate.
- Vă mulţumesc şi eu.
A consemnat Sorin Poparadu

Stiri diverse: