Informatia de Alba

Joia trecută, la Bucureşti, a avut loc o conferinţa internaţională organizată de firma de consultanţă strategică şi comunicare Links Associates, cu sprijinul companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) şi a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMM), având ca temă potenţialul economic direct şi indirect al Proiectului companiei Roşia Montană Gold Corporation.
Concluziile acestei sesiuni în cadrul căreia şi-au exprimat punctul de vedere unii dintre cei mai mari experţi economici de talie mondială au fost axate pe cel puţin trei paliere. Astfel, după primele estimări ale unor studii efectuate de instituţii financiare etalon în domeniul minier şi nu numai, Proiectul RMGC înseamnă:
- 19 miliarde USD contribuţie extinsă cumulativă la PIB;
- O creştere semnificativă a nivelului Investiţiilor Străine Directe (ISD) printr-o investiţie de 1,3 miliarde USD în cei doi ani de construcţie a minei;
- 280 milioane USD reprezintă cheltuieli publice în cadrul proiectului.
Practic, în cei doi ani de construcţie ai minei, investitorul canadiano-român va cheltui 1 milion de euro pe zi, devenind cel mai mare investitor pe care România îl va avea. Asta dacă Guvernul României va da un răspuns pozitiv acestui proiect care aşteaptă de aproape 13 ani avizul statului român pentru a implementa cel mai important proiect minier din Europa şi cel mai sigur din punct de vedere al protecţiei mediului din lume.

Vorbitori de calibru

Se pare că firma care propune un minerit responsabil bazat pe tehnica cianurării minereului şi-a schimbat tactica mediatică, lăsând experţii independenţi din domeniu sau din paliere adiacente să se pronunţe cu privire la investiţia propusă. Iar conferinţa internaţională la care şi ziarul nostru a luat parte este un exemplu în acest sens. Organizată în două părţi, dezbaterea pe teme strict economice i-a reunit pe unii dintre cei mai importanţi experţi, după cum urmează: Joel Bell, fost prim consilier economic al Primului Ministru al Canadei; James Otto, expert internaţional în fiscalitate minieră; Alan Roe, director şi economist-şef macroeconomie şi finanţe, Oxford Policy Management; Bogdan Baltazar, consultantul financiar, fost preşedinte timp de 7 ani al BRD – Groupe Societe Generale şi coordonator al Grupului pentru România din cadrul centralei BERD – Londra; Alex Burger – consilier strategic, TechnoServe Extractive Enterprises Partnerships; Moise Achim, rectorul Universităţii “1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia şi Sorin Berchimiş, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general, Institutul de Proiectări Miniere IPROMIN S.A.

Câştiguri subevaluate ale României
Concluzia finală şi practic motto-ul în jurul căreia s-a desfăşurat conferinţa internaţională de la Bucureşti a fost că acest proiect are o contribuţie potenţială de 19 miliarde USD la PIB-ul României, prin prisma efectului de multiplicare generat de proiect pe întreaga sa durată de viaţă. Aceasta este concluzia principală a studiului de evaluare a impactului economic al proiectului, studiu realizat de compania britanică Oxford Policy Management (OPM).
Doar că aceste analize extrem de stufoase ale experţilor au fost finalizate cu câteva luni, iar altele cu mai bine de un an în urmă. Adică pe vremea când uncia de aur (în domeniul metalelor şi al pietrelor preţioase se utilizează, ca unitate de măsură a masei, uncia Troy. 1 uncie Troy=31,1034 grame) era cotată la 900 de dolari americani. Acum însă, şi implicit la momentul desfăşurării conferinţei, preţul aurului crescuse deja cu mai bine de 300 USD/uncie, în iunie 2010 fiind cotat la 1.227,80 USD/uncie.
Ca atare, dacă ar fi fost ca studiile să fie reactualizate, ar fi fost probabil ca România să obţină de pe urma unui singur proiect minier (RMGC) întregul împrumut luat de la FMI cu dobânzile aferente. Adică România ar putea scăpa de datorii numai de pe urma acestui proiect.
Iar dacă România îşi va juca măcar la fel de inteligent cartea şi în ceea ce priveşte celelalte proiecte miniere aurifere propuse, atunci ţara noastră ar deveni cel mai important stat din Uniunea Europeană de pe harta economiei miniere.
Este vorba despre Proiectul Companiei Deva Gold (European Goldfields) propus pentru zona Certej şi despre cel al companiei Romaltyn Mining (Polyus Gold) propus pentru zona Romaltyn, (Baia Mare).

România are cel mai bun zăcământ, dar nu există pe piaţa aurului
Printre temele abordate de experţi a fost şi cea legată de ultimele decizii luate în Parlamentul European, expertul internaţional în fiscalitate minieră James Otto declarând că s-ar putea ajunge în viitor la o taxă europeană pe cianură sau pe folosirea ei mai exact, însă a exclus varianta interzicerii ei, aşa cum doresc la acest moment în România UDMR şi mai ales PSD.
Acelaşi expert în fiscalitate a atras atenţia că ţara noastră în plan internaţional este una total neatractivă pentru investitorii străini, în domeniul minier existând o fiscalitate apropiată unui procentaj de 73%,în timp ce media europeană acceptată cu care majoritatea statelor lumii lucrează este de 50% din beneficiile investiţiei. „După aproape 15 ani de aşteptare şi peste 400 de milioane de dolari investiţi, România demonstrează că nu este o ţară în care să merite să investeşti şi să plasezi capital străin. Dacă însă se va da drumul mineritului aurifer şi se va deschide economia naţională spre acest segment important, atunci ar trebui ca Ministerul de Finanţe să rediscute aspectele esenţiale legate de fiscalitate în acest sector. Nici nu este de mirare că mineritul în ţara dumneavoastră suferă atât de sever”, a mai spus James Otto.

Baltazar: printr-o singură investiţie, judeţul Alba ar putea fi ferit de criza economică
Bogdan Baltazar, unul dintre consultanţii financiari de top ai României, ne-a declarat: „În primul rând pentru judeţul Alba, pentru zona Apusenilor şi chiar pentru Ardeal, acest proiect are o importanţă covârşitoare, iar pentru România o importanţă mare. În sensul că va ocaziona investiţii de peste 2 miliarde de dolari, investiţii care, să fim serioşi, nu figurau printre sumele care rămâneau statului român prin buzunar. Mai mult decât atât, cum România a închis practic sectorul minier, staul nostru nu ar fi avut nici competenţele tehnice de ultimă oră pentru a realiza un proiect sigur, care să nu pună în pericol vieţile a zeci de mii de oameni şi nu am fi avut nici conexiunile internaţionale necesare unui proiect minier de o asemenea amploare. Deci este un proiect unicat care va da locuri de muncă specifice unei populaţii cu tradiţie în acest sens şi va avea un aport valutar însemnat pentru întreaga ţară”, a declarat Bogdan Baltazar.
Acesta a mai spus că comunitatea locală şi judeţeană vor fi primii care vor avea de câştigat în primul rând de pe urma acestui proiect menit să revitalizeze întreaga zonă pe durata celor 18 – 20 de ani de existenţă a minei.

128 milioane USD pentru refacerea infrastructurii locale
Investiţia preconizată de RMGC, a arătat la rândul său expertul britanic Alan Roe, aduce o valoare adăugată semnificativă pentru localitate şi are un potenţial de dezvoltare la nivelul întregii regiuni, printr-o serie de proiecte de infrastructuri publice şi proiecte comunitare care au toate caracteristicile unor proiecte derulate în mod normal de sectorul public. Astfel, a menţionat el, suma de 128 milioane USD va fi alocată pentru refacerea infrastructurii locale, alte 37 milioane USD pentru ecologizarea vechilor mine abandonate – suplimentar faţă de cheltuielile de închidere şi ecologizare a amplasamentului minier după încheierea exploatării,31 milioane USD pentru crearea de diverse facilităţi pentru comunitate, 49 milioane USD pentru programe de educare şi formare profesională, precum şi cel puţin 35 milioane USD pentru restaurarea, cercetarea, întreţinerea şi sprijinirea accesului la obiectivele de patrimoniu. Aceste activităţi vor avea costuri directe totalizând circa 280 milioane USD, reprezentând o valoare socială semnificativă pentru România, după cum consideră specialiştii britanici de la Oxford Policy Management.
Moise Achim: agricultura este o poveste pentru zonele montane gen Roşia Montană
Unul dintre vorbitorii foarte apreciaţi care a luat cuvântul la conferinţa internaţională de la Bucureşti şi exprimând oarecum opinia celor cărora li se adresează în mod direct proiectul minier a fost rectorul Universităţii „1 Decembrie 1918”, prof. dr. Moise Achim. Acesta a prezentat mai mult latura socială a proiectului, întrucât cea economică fusese deja puricată de antevorbitorii săi. După o prezentare extrem de complexă a zonei de impact, rectorul „bălgrădean” a prezentat contextul actual eliminând practic pe baza unei expertize profesioniste alternativele visătoare oferite de opozanţii proiectului, inclusiv partidele politice (PSD şi UDMR): turism şi agricultură. „Agricultura – deşi reprezintă o activitate economică prezentă frecvent în localităţile din zona de impact, nu are resurse pentru a susţine economic comunitatea. Suprafaţa agricolă este redusă, terenul accidentat, specific zonei de munte, clima şi solul nu sunt favorabile culturilor de câmp. Suprafaţă arabilă pe o gospodărie este extrem de redusă, ponderea importantă fiind deţinută de păşuni şi fâneţe. În aceste condiţii există resurse pentru zootehnie, dar insuficiente pentru organizarea unor exploataţii agricole orientate către piaţă. Amplasamentul terenurilor ocupate de păşuni şi fâneţe, fărâmiţarea excesivă a lor din punct de vedere a proprietăţii, productivitatea scăzută a acestora şi greutăţile întâmpinate în valorificarea produselor agricole fac ca şi zootehnia să devină nerentabilă în zonă, pentru persoanele care ar dori să dezvolte afaceri în această direcţie. Randamentele obţinute din creşterea animalelor sunt necompetitive. Toate acestea explică faptul că nu există în zonă nici o exploataţie agricolă comercială. Înzestrarea tehnică a agriculturii din zona de impact este aproape inexistentă, tehnologiile utilizate sunt rudimentare”, a arătat rectorul Moise Achim, aplaudat la finalul expunerii sale de întreaga audienţă.

Florin Soare

Stiri diverse:

One Response to “Fără RMGC, judeţul Alba are şanse minime să iasă din criză în următorii ani”