Informatia de Alba

Anul 1940 este unul din cei mai controversaţi din istoria românilor: unii politicieni români au considerat laşitate faptul că România a cedat o treime din teritoriu fără a trage nici un glonţ. Alţii spun că România nu putea face faţă unui conflict cu Rusia, Bulgaria şi Ungaria, care în trei luni au ciopârţit România Mare. Realitatea anului 1940 (văzută din perspectiva anului 2010) poate fi văzută într-o expoziţie la Sala Unirii din Alba Iulia: „Tragicul an 1940 în istoria românilor. 70 de ani de la Dictatul de la Viena”. Actul a fost impus României de Germania nazistă şi Italia fascistă, iar oficial s-a numit „arbitraj” – începând de atunci românii i-au spus „dictat”.
Alături de istorici, muzeografi, arhivişti, la eveniment au fost de faţă reprezentanţi ai mai multor instituţii: Prefectura Alba, Consiliul Local Alba Iulia, Garnizoanei Alba Iulia, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Centrul Cultural Italian de la Alba Iulia, Fundaţia Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României, reprezentanţi ai asociaţiilor veteranilor de război.
Oficiile de gazdă au fost făcute de Constantin Inel, directorul adjunct al muzeului, şi Dana Zecheru – şefa Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, iar expoziţia a fost prezentată celor prezenţi de către principalii realizatori ai expoziţiei: Dorin Giurgiu – istoric al muzeului, respectiv Silviu Ionaş, un tânăr cercetător de la Serviciul Alba al Arhivelor Naţionale. De asemenea, au fost prezenţi istoricul Gheorghe Anghel – fostul director al muzeului albaiulian, şi Ioan Pleşa, fostul director al Direcţiei Judeţene Alba a Arhivelor Naţionale.
Printre obiectele expuse se numără documente oficiale ale situaţiei românilor refugiaţi din Ardealul de Nord, dovezi scrise privind abuzurile şi crimele la care erau supuşi românii după ocuparea părţii de nord a Ardealului, de asemenea, numeroase hărţi cu Ardealul tăiat în două, apoi decupaje din ziarele româneşti şi ungureşti ale vremii. În acea perioadă – şi înainte şi după Dictatul de la Viena – revizionismul maghiar era foarte intens, în manuale şi caiete şcolare, în presă şi în cărţile publicate: o parte din aceste instrumente ale propagandei maghiare sunt prezentate în expoziţia de la Sala Unirii: printre acestea se află şi un necrolog umilitor (care se dorea umoristic) apărut în presa maghiară după Dictatul de la Viena, în care România Mare era batjocorită pentru pierderile teritoriale suferite.
În cursul anului 1940, URSS a ocupat Basarabia şi partea de nord a Bucovinei (28 iunie). La 30 august, în urma Dictatului de la Viena, partea de nord a Transilvaniei a intrat în componenţa Ungariei hortyste, iar la 7 septembrie, Bulgaria ocupa Cadrilaterul (partea sudică a Dobrogei).
Chiar dacă oraşul Alba Iulia nu a intrat în noile graniţe ale Ungariei, şi aici s-a simţit drama românilor rămaşi sub stăpânirea hortystă. Partea nordică a Transilvaniei – incluzând Clujul şi Oradea, dar şi localităţile din est, Tg. Mureş, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc – au intrat pentru câţiva ani în componenţa Ungariei. Oraşul unde s-a înfăptuit Unirea cea Mare era în anul 1940 martorul tăcut al sfârtecării Regatului României. Ardealul a fost recucerit de armatele româneşti în anul 1945, la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Iulian Brok

Stiri diverse: