Un guvern pe nicăieri
Subiectul principal al acestor zile este remanierea celebrului de acum guvern Boc, parcă al IV-lea. Guvernele Boc au reuşit ceea ce nu a reuşit nimeni, adică să pună ţara cu totul pe butuci şi nu ştim când ne vom redresa dacă se va mai întâmpla vreodată acest lucru.
Cum-necum, preşedintele Băsescu şi-a făcut din nou apariţia, dând ordin ca acest guvern să fie remaniat urgent iar miniştrii care nu şi-au făcut datoria (de parcă şi-a făcut vreunul), să plece.
Premierul Boc nu prea are curajul să spună public că miniştrii trebuie să plece dar colegii săi de partid au făcut-o deja, iar pe lista lor se află nume celebre ca Sebastian Vlădescu, Mihai Şeitan, Radu Berceanu sau Daniel Funeriu. Am dat doar aceste nume deoarece sectoarele pe care le conduc sunt deja căzute în prăpastie. Finanţele lui Vlădescu au visteriile goale iar măsurile luate de acesta sunt, parcă, antisociale.
În domeniul lui Şeitan, adică Ministerul Muncii, nu mai vorbim. Ţara geme de şomeri şi nimeni nu se prea înghesuie să ia vreo măsură pentru a micşora numărul acestora.
Radu Berceanu, Ministrul Transporturilor, ne-a promis marea cu sarea, ba că o să avem sute de kilometri de autostradă, ba că o să avem şosele ocolitoare în toate marile oraşe, dar din promisiunile lui Berceanu nu avem nimic. Sutele de kilometri promişi de Berceanu lispsesc cu desăvârşire, ca să nu mai vorbim de alte promisiuni ale acestuia în domeniul infrastructurii rutiere.
Nu cel din urmă este ministrul Învăţământului, Daniel Funeriu, care conduce educaţia românească spre „culmi” numai de el ştiute. Învăţământul românesc, cândva mândria ţării, a ajuns la periferia priorităţilor. Şcolile sunt închise, profesorii sunt daţi afară iar cei care mai rămân în sistem au salarii de mizerie.
Cam acestea sunt unele din isprăvile actualului guvern Boc, care normal are trebui remaniat în întregime, pornind chiar de la primul ministru. Sorin Poparadu









