Informatia de Alba

„Din două una, daţi-mi voie: ori să se remaieze, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se remanieze, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale… Din această dilemă nu puteţi ieşi… Am zis!”, de fapt a zis-o într-un alt fel Farfuridi. Noi putem doar să ne imaginăm cum aceste cuvinte sunt rostite pe holurile Palatului Victoria de onorabilii membri ai Guvernului Boc.
În ultima vreme, atâta s-a vorbit de remaniere încât nimeni din Guvernul Boc nu ştie cu precizie dacă va fi remaniat sau nu; nimeni nu ştie dacă îşi va remania colegii sau va fi el însuşi remaniat… Ne referim în primul rând la Elena Udrea, Blaga, Videanu şi Berceanu, care sunt şi lideri ai PDL, dar şi lideri ai Guvernului Boc. Prin urmare, ei trebuie să decidă cine va fi remaniat, dar tot ei ar putea fi cei remaniaţi. Cum ar veni, ei se află pe crăcile înalte ale Guvernului, dar tot ei trebuie – pentru eficientizarea actului guvernării, nu-i aşa?! – să îşi taie singuri craca de sub picioare… Greu de imaginat cum greii din PDL se vor remania singuri, doar pentru a face plăcere şefului suprem al partidului-stat.
La cererea liderului suprem, ayatolahul reformării statului, toată pedelimea s-a dat peste cap pentru a găsi soluţii pentru remanierea Guvernului Boc: în acest moment REMANIEREA nu mai este un mijloc (pentru relansarea guvernării), este un scop.
Remanierea este necesară pentru că Partidul Prezidenţial a căzut prea mult în sondaje, iar preşedintele jucător vrea să salveze ce se mai poate salva: dacă nu mai poate salva Partidul, preşedintele ar vrea să-şi salveze măcar imaginea din viitoarele cărţi de istorie.
Indiferent cum va fi, în numele întregii pedelimi, noi o spunem precum o făceau Farfuridi şi Brânzovenescu în piesa „O scrisoare pierdută”: Să fie remaniere, dar s-o ştim şi noi.

Iulian Brok

Stiri diverse: