Informatia de Alba

Descoperirea a fost făcută într-o mlaştină la Râpa Roşie, lângă oraşul Sebeş.
Scheletul fosilizat aparţine Velociraptorilor dintr-o specie necunoscută până în acest moment. Balaurul bondoc – cum a fost numit (în engleză „stocky dragon”) – a fost descoperit de Matyas Vremir de la Societatea Muzeului Ardelean.
Conform site-ului ştiinţific www.physorg.com, chiar dacă au rămas puţine oase, acestea dezvăluie multe aspecte legate de organismul animalului şi reprezintă una din cele mai complete schelete de dinozauri de pradă din Cretacicul Târziu în Europa.
Cei care au reconstituit scheletul sunt cercetătorii români Zoltan Csiki, Matyas Vremir, respectiv americanii Mick Ellison, Stephan Brusatte şi Mark Norell.
Descriind acest animal cu două ghiare (rudă cu Velociraptorul), paleontologii au răspuns la o mai veche întrebare: cum arătau dinozaurii prădători din Cretacicul Târziu European? Balaurul bondoc, descris în Academia Naţională de Ştiinţe: primul schelet de prădător de la finalul celor 60 de milioane de ani de dominaţie a Epocii Dinozaurilor în Europa care a putut fi reconstituit în proporţie mulţumitoare.
„Am aşteptat aşa ceva, iar aşteptarea a produs o interesantă surpriză”, după cum a spus Mark Norell, de la departamentul Paleontologie al Muzeului American de Istorie Naturală: Balaurul bondoc este greu, cu membre îndesate şi oase lipite. Arată cât de diferită era fauna în anii de final ai Epocii dinozaurilor.
Probabil era unul din cei mai mari prădători în acest ecosistem, pentru că nici măcar un dinte uriaş nu a fost descoperit în România în o sută de ani de cercetări”, după cum a spus Zoltan Csiki, de la Universitatea din Bucureşti. „Fragmentele care s-au păstrat de la balaur sunt cunoscute de 10 ani, dar morfologia lor e aşa de neobişnuită că nu am reuşit să le potrivim”.
Nivelul ridicat al mărilor la sfârşitul Cretacicului a inundat Europa, iar teritoriul României care era o insulă, este astăzi o bună oglindă pentru a vedea Europa aşa cum arăta la finalul Epocii dinozaurilor.
Balaurul bondoc era înaripat, arătând ca o rudă apropiată Velociraptorului, deşi acesta din urmă a trăit în alte părţi ale Globului. Se pare că măsura în jur de doi metri lungime şi avea o structură mai solidă decât a velociraptorului.
Au fost identificate oase ale picioarelor, şoldurilor, o parte din coloana vertebrală, membre inferioare şi superioare, coaste şi bucăţi din coadă. Balaurul bondoc avea pe unul dintre degetele de la picioare o gheară mai mare pe care o folosea probabil pentru a-şi sfâşia prada şi dedesubutul ei, o gheară mai mică. Probabil că era mai degrabă un animal de forţă decât unul de viteză.

Marius Popovici

Stiri diverse: