Ministrul Culturii spune că monumentele istorice protejate sunt apărate de distrugere în justiţie
Deputatul PNL de Alba Călin Potor a primit răspuns din partea ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Honor, căruia i-a solicitat poziţia faţă de degradarea monumentelor istorice. Potrivit unui document parlamentar, Potor l-a informat pe ministrul UDMR că dezvoltarea urbanistică haotică din foarte multe localităţi ale României a condus în ultimii ani la deteriorarea şi chiar devastarea unor monumente istorice, culturale şi de artă, extrem de importante pentru naţiunea noastră. „Cu sau fără complicitatea autorităţilor administraţiei publice locale, s-au produs abuzuri fără precedent la adresa monumentelor de patrimoniu, în special clădiri, refacerea acestora fiind, în unele cazuri, aproape imposibilă. După cum bine cunoaşteţi, am asistat la eliberarea de către autorităţile locale, fără discernământ şi fără avizul ministerului pe care îl conduceţi, a numeroase autorizaţii de demolare a unor clădiri de patrimoniu, fapt extrem de grav pentru istoria naţională”, se arată în documentul timis de Potor ministrului Culturii.
În răspunsul său, Kelemen Hunor îl informează pe parlamentarul liberal că, potrivit Legii nr. 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „protejarea monumentelor istorice se realizează în interes public şi în funcţie de situaţie poate constitui cauză de utilitate publică”. Ministrul UDMR a adăugat că atribuţii în acest sens nu are doar Ministerul Culturii, ci şi proprietarii, dar şi alte instituţii centrale şi locale, îndeosebi Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. „Precizăm că inclusiv Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional are pe rolul unor instanţe judecătoreşti numeroase procese având ca obiect măsurile de protejare a monumentelor istorice”, a dezvăluit Kelemen Hunor. Acesta i-a mai spus lui Potor că MCPN are în curs de elaborare Codul Patrimoniului Cultural, care va opera modificări inclusiv în ceea ce priveşte măsurile de protejare a monumentelor istorice.
Referitor la judeţul Alba, Honor a precizat că în acest judeţ sunt clasate în Lista monumentelor istorice 668 obiective, din care 179 în grupa „A” de interes naţional şi universal, şi 489 în grupa „B”, de interes local. În prezent, a adăugat ministrul Culturii, în Programul Naţional de Restaurare sunt incluse 14 obiective din judeţul Alba, din care patru de interes naţional major şi comunitar chiar în municipiul Alba Iulia, respectiv Catedrala romano-catolică, Palatul Episcopiei romano-catolice, Palatul Catedralei Ortodoxe şi Cetatea Alba Carolina. „Este, de asemenea, cuprinsă în Programul Naţional de Restaurare şi Casa parohială de la Cetatea Ţărănească din Câlnic, monument istoric înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi la care lucrările vor fi terminate în cel mai scurt timp”, a mai subliniat Hunor în răspunsul adresat deputatului Potor.
Nu în ultimul rând, şeful Culturii a precizat că strategia Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional are în vedere permanentizarea includerii în Programele de Restaurare a bisericilor din lemn, în prezent din judeţul Alba fiind incluse în Programul Naţional de Restaurare bisericile din lemn din localităţile Şpălnaca, Turdaş, Ghirbom, Galda de Jos, Inceşti, Boz, Tătârlaua şi Veseuş.
Octavian Popescu











