Informatia de Alba

E un banc cunoscut – pe care l-am auzit inclusiv în medii intelectuale, semn că toată lumea îl ia în seamă: la facerea lumii, Dumnezeu împarte darurile către popoarele lumii: în spaţiul carpato-danubiano-pontic Dumnezeu dă tot ce are la îndemână, păduri, ape cu peşte, munţi cu aur, sare, dealuri, câmpii, viţă-de-vie, o deltă frumoasă şi Marea cea neagră. La vederea acestei dărnicii, Sfântul Petru întreabă: dar de ce le dai atâtea? Răspunsul lui Dumnezeu a fost acesta: în compensaţie, o să trimit acolo poporul român.
Dacă venea peste noi un tsunami ca cel din Japonia, rădea de pe suprafaţa pământului jumătate din România.
Cu proverbiala noastră proastă organizare, probabil că tsunamiul nu ar fi făcut decât să desăvârşească haosul instituţional pe care România l-a avut întotdeauna – cu o mică excepţie, perioada în care România a fost monarhie şi a fost condusă mai bine.
Dar nu-i nimic că nu a venit tsunamiul în România, pentru că ţara asta are un regim politic care vrea să extermine o parte din ţară: bugetari, pensionari, mămici cu bebeluşi, dascăli, militari, doctori, poliţişti etc. Dacă nu îi trimite la plimbare, în ţări mai primitoare, civilizate, regimul Băsescu vrea să-i extermine.
Numai că avem şi o veste bună: regimul Băsescu se încheie peste 4 ani, iar ascultătorul Tsunamil Boc va pleca în curând acasă, parcă special pentru a nu ne mai face rău. Mai devreme sau mai târziu, va ieşi soarele şi pe strada românilor. Dacă pleacă Emil Boc de la guvern la partid – după cum se zice – happy-end-ul e mai aproape şi mai aproape. Mai trebuie să scăpăm doar de locatarul de la palatul Cotroceni, un veritabil epicentru de scandaluri şi cutremure politice.
Suntem curioşi ce va scrie în Istorie peste vreo 30 de ani despre această perioadă a regimului Băsescu-Boc: deşert, scandaluri şi haos, o emigraţie în continuă creştere, apoi o sărăcire şi o scădere drastică a populaţiei, dar la final de tsunami… un happy-end. Iulian Brok

Stiri diverse: