Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Mâine este zi de mare praznic în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. În fiecare an, pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi cinsteşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Ei au fost cei care, prin Edictul de la Milano din 313, au instituit creştinismul ca religie egală în drepturi cu celelalte religii existente în Imperiul Bizantin.
În mod paradoxal, libertatea creştinismului a fost obţinută prin foc şi sabie. Se spune că în ajunul luptei de la Pons Milvius, împăratul Constantin a avut o viziune. El a văzut pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare purtând inscripţia „in hoc signo vinces”, însemnând „cu aceasta vei birui”. Mai mult decât atât, noaptea i s-a arătat în vis Mântuitorul, cerându-i să pună pe toate steagurile semnul crucii. Făcând acest lucru, Constantin a câştigat lupta.
Împăratul Constantin a organizat Sinodul de la Niceea, unde a fost combătută erezia lui Arie şi s-a mai stabilit ca data de sărbătorire a Paştilor să fie prima duminică de după luna plină a echinocţiului de primăvară. Tot în această perioadă se hotărăşte ca zi de odihnă duminica, zi în care până şi soldaţii participau la slujbele religioase. Împăratul Constantin a fost şi cel care a desfiinţat pedepsele necreştine ca răstignirea, a aprobat instanţele episcopale şi a dat legi pentru administrarea Bisericii creştine.
De numele împărătesei Elena, mama lui Constantin, se leagă descoperirea rămăşiţelor crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. O parte din acest lemn sfânt se află la Ierusalim, iar o altă parte, la Constantinopol. Sorin Poparadu











