Ghid româno-maghiar de documente privind istoria Transilvaniei
Ieri, la Alba Iulia, conducătorii Arhivelor Naţionale ale României şi Ungariei au semnat un document care pune bazele realizării unui ghid care priveşte fondurile şi colecţiile de documente referitoare la istoria Transilvaniei.
Iniţiativa acestui ghid aparţine părţii maghiare, care din 2009 a propus părţii române acces la fondurile de documente pentru realizarea unui ghid în limba maghiară. În urma discuţiilor, negocierilor, s-a decis realizarea unui ghid biligv (o pagină în română, una în maghiară, cu traducerea exactă a fiecărui lucru).
Proiectul este unul uriaş care va lua mult timp: ghidul va acoperi documentele privitoare la Transilvania începând cu sec. XIII până la începutul sec. XX, anii 1918-1919.
Documentul a fost semnat de Zsuzsanna Miko – directorul general al Arhivelor Naţionale ale Ungariei, Dorin Dobrincu – directorul Arhivelor Naţionale ale Romaniei, Laszlo Varga – Arhivele Municipale din Budapesta, Arpad Tyekvicska – Asociaţia Arhiviştilor din Ungaria. De faţă a fost şi Nagy Mihaly – director adjuct al Arhivelor Naţionale ale României, Gabriela Preotesi – compartimentul Relaţii Internaţionale şi Dana Zecheru, şef Serviciu Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale.
Dorin Dobrincu ne-a declarat: „Este un proiect comun, util atât pentru arhiviştii maghiari, cât şi pentru cei români, va fi deopotrivă un instrument de lucru util pentru istoricii din cele două ţări sau pentru istoricii din alte spaţii geografice care au un interes pentru Transilvania în particular, pentru Europa Central-Estică în general. Ghidul vine într-un moment important pentru noi, pentru că, credem că în pofida unei istorii care deseori a fost foarte complicată, foarte conflictuală, în acest moment avem o foarte bună conlucrare instituţională, există un acces larg şi egal la documentele din cele două ţări. E important însă în acelaşi timp să avem instrumente de lucru care să faciliteze accesul la informaţie. Pentru că dacă vreme îndelungată s-a crezut că istoria trebuie controlată – eventual politic sau ideologic –, iată că în societăţi care au ales drumul democraţiei, şi într-o Europă în care graniţele nu dispar, dar nu mai au aceeaşi valoare de încrâncenare vizavi de vecini, trebuie să abordăm profesional şi, pe cât posibil, mai puţin emoţional trecutul. Noi, la Arhivele din România şi din Ungaria ne străduim să punem la dispoziţia publicului informaţiile istorice(…). În ultimii ani relaţiile dintre cele două arhive sunt foarte bune – chiar extrem de bune, aş putea spune, şi când spun asta nu mă bazez doar pe retorică, ci pe fapte. Ceea ce semnăm astăzi nu este de fapt un început de drum, ci jumătatea unui drum pe care l-am început în urmă cu câţiva ani”. Iulian Brok











