Informatia de Alba

Am fost privilegiat să-l văd, să-l ascult pe Johnny Răducanu cântând la Gărâna şi la Alba Iulia. La Alba Iulia venise invitat cu Pino Caramitru, cu care făcea un minunat colaj de poezie şi jazz. Dar nu despre muzica lui Johnny vreau să vorbesc astăzi. Marele jazzer era hâtru, şugubăţ, avea o gură liberă, lipsită de bariere autoimpuse: vorbea fără menajamente de România pe care o iubea, pe care nu a părăsit-o pentru a se muta în Ţara jazzului, deşi fusese invitat.
Johnny Răducanu era un critic aspru. De exemplu, despre preşedintele Băsescu săpunea că e zero, că valorează zero. Din păcate, clasa noastră politică are mulţi membri care valorează zero. De fapt, sunt prea puţini cei care au un cuvânt de spus, sunt prea puţini oamenii politici credibili, onorabili, care sunt mânaţi de scopuri nobile.
La moartea lui Corneliu Coposu, la moartea lui Constantin Ticu Dumitrescu nu am realizat ce importante erau aceste două figuri. Acum, la 16 ani de la dispariţia lui Coposu şi la 3 ani de la moartea lui Dumitrescu, abia acum se vede ce goală este lumea politică românească fără cei doi oameni politici.
E trist, dar nu vrem să fim prăpăstioşi! Johnny Răducanu era mai tot timpul pozitiv, chiar dacă realitatea înconjurătoare îl contrazicea. Marea noastră problemă, a românilor, este că sunt foarte multe valori (în artă, cultură, muzică etc.) care sunt la finalul vieţii şi în curând vor dispărea, ne vor lăsa să ne descurcăm singuri, într-o lume care nu respectă nici o ierarhie a valorilor.
Johnny, viaţa merge mai departe. Din păcate, viaţa noastră, a românilor este tot mai searbădă, tot mai complicată. Reperele umane, profesionale, politice au cam dispărut: cei mai mulţi au plecat în lumea celor drepţi. Noi, cei care ne bucurăm că suntem în viaţă, ne dăm seama că suntem tot mai săraci, tot mai singuri. Lumea noastră e tot mai debusolată: reperele morale şi ierarhiile valorice au dispărut. Am intrat în epoca anarhiei valorice post-moderniste. Iulian Brok

Stiri diverse: