Revoluţia uitată… la Alba Iulia
Au trecut 22 de ani de la ceea ce a rămas în istorie ca Revoluţia din decembrie 1989.
La troiţa din faţa Consiliului Judeţean Alba s-au aflat doar primarul Mircea Hava, prefectul Ştefan Bardan, Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba, subprefectul Raul Tudoraşcu, viceprimarul Paul Voicu, 4 consilieri locali printre care şi Horea Bărdaş (cel care a condus ani de zile una din asociaţiile de revoluţionari din Alba Iulia).
Aceştia au depus coroane din partea instituţiilor pe care le reprezintă: Primăria Alba Iulia, Consiliul Judeţean Alba, Prefectura Alba.
La solicitarea colegilor revoluţionari, Mihai Babiţchi şi Liviu Bolzan au absentat de la depunerile de coroane organizate de Prefectura Alba. Diferit faţă de anii trecuţi a fost un alt aspect: nu au fost preoţi pentru oficierea de slujbe religioase.
Scânteia a pornit în 21 decembrie, iar în 22 Alba Iulia era deja oraş liber: primul secretar judeţean de partid Ion Savu îşi semnase demisia. Printre liderii revoluţiei s-a detaşat Mihai Babiţchi, care pentru câteva zile a condus Alba Iulia şi judeţul Alba.
*În urmă cu un an (n.a. – în 2010), la Alba Iulia a fost inaugurat un monument închinat eroilor din decembrie 1989. Sute de oameni au luat parte la dezvelirea monumentului: se aflau de faţă inclusiv reprezentanţii Puterii alături de conducătorii celor trei asociaţii de revoluţionari: Mihai Babiţchi, Horea Bărdaş şi Liviu Bolzan. Era un moment în care revoluţionarii şi Puterea portocalie au aveau relaţii de colaborare. Între timp lucrurile s-au mai schimbat. Guvernul a decis anularea avantajelor economice (scutiri, reduceri etc.) de care revoluţionarii s-au bucurat 21 de ani.
Acum, în 2011, lumea a absentat. Motivat. Reprezentanţii Puterii au sosit discret la troiţa din faţa Consiliului Judeţean Alba şi la monumentul de pe B-dul Transilvania, din imediata apropiere a Spitalului Judeţean. Asociaţiile de revoluţionari au pus coroane mult mai discret – departe de ochii presei şi ai Puterii.
Aşa cum anunţaseră public cu câteva zile mai devreme, revoluţionarii din Alba Iulia au boicotat manifestările publice dedicate împlinirii a 22 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989.
Să nu uităm cuvintele adresate de Mihai Babiţchi celor prezenţi la momentul dezvelirii Monumentului Eroilor din Decembrie 1989: „Din această piaţetă a început în Alba Iulia Revoluţia din Decembrie 1989, care a redat libertatea şi demnitatea poporului român. De 45 de ani România traversa un adevărat labirint al absurdului, în care valorile umane îşi pierduseră consistenţa. Sub ochiul vigilent al Securităţii ceauşiste, transformată ştiinţific după preceptele Securităţii staliniste, orice încercare de împotrivire a populaţiei, orice încercare a poporului părea imposibilă. Noi am reuşit totuşi, în stradă, când România era încă sub talpa totalitarismului comunist, pentru că nu am dorit ca Timişoara să rămână singură, aşa cum a rămas singur, în 1987, Braşovul. Sunt întrebat deseori, de 21 de ani, când ies pe stradă, dacă sunt mulţumit de ceea ce s-a petrecut după victoria Revoluţiei din Decembrie 1989. Am să vă răspund deschis că da, am făcut atunci ceea ce trebuie, idealurile noastre au început să se înfiripe. Dar dacă după Revoluţie, în această ţară s-a furat mult, dacă şi astăzi se fură, dacă din păcate, corupţia este endemică (aşa ne receptează străinii), acest lucru s-a datorat nu pentru faptul că românii sunt hoţi, nu pentru faptul că românii nu sunt cinstiţi, nu pentru faptul că românii nu muncesc, ci acest lucru se datorează calităţii proaste a clasei politice. Nu fac trimitere la nici un partid politic!”.
Într-un interviu din anul 2009, Mihai Babiţchi declara: „În mod cert a existat un scenariu construit în laboratoarele unor servicii secrete străine. Revoluţia română a făcut-o poporul român, dar scânteia care a declanşat, regia acestei revoluţii, au aparţinut serviciilor străine, în primul rând KGB-ul. După părerea mea, o parte din oamenii Bisericii, o parte din oamenii de partid, o parte dintre oamenii Securităţii, o parte dintre oamenii Armatei au făcut parte din acest scenariu care a declanşat Revoluţia. Poporul român, care trăia în teroarea aceea nesfârşită, şi asta într-un moment în care zidurile totalitarismului din jurul graniţelor ţării se prăbuşeau unul după altul, nu avea nevoie decât de o scânteie ca această Revoluţie să se declanşeze”.
Iulian Brok












