Luni, în a doua zi de Rusalii, în ziua pomenirii Sfintei Treimi, cu ocazia hramului Mănăstirii Măgina (de lângă Aiud), va fi dezvelit un monument în cinstea celei mai vechi şcoli româneşti din judeţul Alba, şcoala de pe lângă Mănăstirea Măgina. Evenimentul va avea loc după slujba Sfintei Liturghii.
Înfiinţată în 1611, mănăstirea Măgina a adăpostit chiar de la început în chiliile sale şi o şcoală. Ca dovadă că a fost tot timpul o bună şcoală, este cuprinsă în decretul împărătesc nr 2065/1785, socotită fiind, între celelalte 11 şcoli triviale din Transilvania, o instituţie de cultură fruntaşă.
Fiind regală, dascălul era plătit cu 50 Rf. pe an din fondul de instrucţie al guvernului transilvănean. La şcoala de la mănăstirea Măgina veneau şi tineri de pe Târnave şi din alte părţi deoarece avea dascăli buni şi se învăţa mai multă carte decât în şcolile naţionale.
Conform datelor istorice, recunoscându-i-se meritele în propagarea culturii şi moralităţii în popor, decretul împărătesc din 24 august 1784 şi cel din aprilie 1785 o numără între mănăstirile cu drept de viaţă „pentru grija sufletelor şi învăţătura pruncilor”, conform documentelor din Arhivele Statului Blaj.
Mănăstirea Măgina a fost construită înainte de anul 1570. Informaţii despre mănăstire avem în Şematismul de la Blaj din 1611 şi în Cazania lui Varlaam, însemnare făcută în data de 15 iunie 1713. Sorin Poparadu