Informatia de Alba » Alba Iulia http://www.informatiadealba.ro Cotidian independent fondat la 1 decembrie 1994 Tue, 07 Feb 2012 18:17:49 +0000 en hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.3.1 Cercetări de evaluare a potenţialului arheologic în Parcul Custozza http://www.informatiadealba.ro/2011/08/12/cercetari-de-evaluare-a-potentialului-arheologic-in-parcul-custozza/ http://www.informatiadealba.ro/2011/08/12/cercetari-de-evaluare-a-potentialului-arheologic-in-parcul-custozza/#comments Thu, 11 Aug 2011 22:03:46 +0000 admin http://www.informatiadealba.ro/?p=26751 Conform primarului Mircea Hava, de ieri a început pregătirea terenului din Parcul Custozza pentru anumite cercetări arheologice. În nici un caz în această fază nu este vorba de o cercetare exhaustivă, ci doar de o evaluare a potenţialului arheologic, după cum spune Constantin Inel, directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Parcul Custozza a fost în acest an punctul cel mai discutabil în reabilitările din Cetatea Alba Iulia. Iniţial nu era vorba de cercetări arheologice în Custozza, însă după protestele unei părţi a locuitorilor din Alba Iulia s-a luat decizia de a se efectua cercetări arheologice şi s-a propus chiar punerea în valoare a unor vestigii romane în zona fostului Parc Custozza.

Mircea Hava: Rămânem la ideea piaţetei, cu fântâni

În Parcul Custozza s-au făcut secţiuni transversale, verticale, longitudinale, pentru demararea cercetărilor arheologice, a anunţat primarul Mircea Hava.
Mircea Hava: „Am discutat cu ei (n.a. – cei de la Muzeu), am văzut devizele, sunt nişte bani de plătit, câteva miliarde, însă trebuie să facem lucrul ăsta să fim siguri ce este jos. Unii zic că da, unii zic că ba. Din ce am săpat până acuma, din păcate, se găsesc numai fundaţiile, fundaţii mici; din ce am scos la suprafaţă, din păcate, totul se distruge. Şi ştiţi prea bine că din ce a stat 2.000 de ani în pământ astăzi nu mai poate sta la suprafaţă, mai ales că nu e marmură, ci e calcarul ăla de Ighiu: chiar şi dacă e nou se distruge. Şi cred că vor fi puse din nou cu nisip, vor fi marcate la suprafaţă şi pe urmă vom face ceea ce trebuie făcut, conform proiectului”.
Despre durata lucrărilor din Custozza, primarul Hava a declarat: „Nu pot să vă spun cât vor dura lucrările, dar vrem să dureze cât mai puţin. Nu forţăm pe nimeni să lucreze. Dar vrem să lucreze de calitate. Însă nici să treacă timpul că trece leafa. Eu sper că lucrurile se vor termina aşa cum s-au terminat şi la celelalte lucrări, la timp şi de calitate. Eu vă spun ce spun specialiştii: dacă acolo vor fi lucruri deosebite şi care merită să rămână la suprafaţă, aşa vor rămâne, dacă vor fi lucruri care se vor îngropa şi se vor marca aşa cum se face, se pune nisip peste ele, se protejează. Tot ceea ce se va face acolo din punctul de vedere a ceea ce se va găsi sub pământ, se va face ceea ce vor spune specialiştii.
Rămânem la această idee, piaţetă, cu fântâni. N-am discutat încă de finalul proiectului, de dead-line la proiect. Dar în principiu va rămâne o piaţetă cu zonele pe cele 4 colţuri. Vor fi plantaţi, în toamnă o să vedeţi, cred că până în noiembrie, o să vedeţi ce se poate planta, pentru că o să aducem şi o să plantăm: în zona Mihai Viteazul sunt lăsate locuri de plantat. Deci o să facem treburile aşa cum trebuie şi aşa cum se pricep cei care se pricep la lucrurile astea. Fără patimă, fără sentimentalisme!”.

Constantin Inel: Vrem să punem în valoare obiectivele romane din Custozza

Sub Parcul Custozza ar trebui să fie găsite câteva clădiri importante din castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina: Principia, comandamentul, armamentariul, curtea cu postamentele, tezaurul, basilica etc.
„Astăzi (n.a. – ieri, 11 august) am preluat amplasamentul, nu ştim când vom începe efectiv lucrările în teren pentru că nu ştiu dacă Penitenciarul ne asigură muncitori; cel mai sigur marţi (16 august 2011) vom începe efectiv lucrările în teren.
Lucrările constau în realizarea unor secţiuni arheologice magistrale care să ne arate lungimea şi lăţimea clădirii, încercăm să vedem proporţia clădirii, respectiv nivelul de conservare al zidurilor, gradul de prezenţă a materialului arheologic, pentru că aici va fi mult material tegular, ceramică romană, alte elemente care sperăm să ne ajute la eventualele propuneri de reconstituire şi restaurare. În ce priveşte durata nu putem s-o estimăm noi de acuma, dar câteva luni sigur va dura. Este o cercetare de evaluare a potenţialului arheologic, şi nu e o cercetare exhaustivă pentru toată clădirea (Principia). Vor lucra 5 arheologi, inclusiv prof. Nicolae Gudea, specialist pe istorie militară a Daciei romane… Încă o chestiune, şi asta trebuie s-o clarifice şi Primăria şi proiectantul: bani pentru restaurare în proiectul ăsta nu vor fi. Trebuie scris un proiect separat de restaurare. Primăria poate da în faza asta bani pentru studii şi cercetări de evaluare, care va spune dimensiunile, gradul de conservare şi ce merită să se valorifice. După aceea poţi să extinzi: cercetarea de dezvelire integrală, de restaurare, de completare acolo unde e nevoie şi de valorificare: să faci rigole pentru evacuarea apei, luminat ambiental, să revegetezi. Oricum ambiţia noastră este ca după treburile astea lucrurile să nu rămână aşa, este să lucrăm în toamna asta la un proiect de punere în valoare a obiectivelor cuprinse: Via Principalis, Mithraeum-ul de la Poarta a IV-a, Principia (n.a. – în Parcul Custozza) şi biserica de sec. X din faţa Catedralei Romano-Catolice. Trebuie să identificăm sursele de finanţare”.
Ca o concluzie: cercetări arheologice exhaustive vor putea fi făcute doar în anii viitori.

Iulian Brok

]]> http://www.informatiadealba.ro/2011/08/12/cercetari-de-evaluare-a-potentialului-arheologic-in-parcul-custozza/feed/ 1 Discobolul – superlative literare http://www.informatiadealba.ro/2011/07/18/discobolul-%e2%80%93-superlative-literare/ http://www.informatiadealba.ro/2011/07/18/discobolul-%e2%80%93-superlative-literare/#comments Sun, 17 Jul 2011 22:00:37 +0000 admin http://www.informatiadealba.ro/?p=26326 Recent a apărut la Alba Iulia revista Discobolul, numerele 165, 166, 167 pe lunile aprilie, mai şi iunie a.c., revistă a Uniunii Scriitorilor din România filiala Alba-Hunedoara. Volumul acesta al Discobolului prezintă pe larg cea de a patra ediţie a Colocviilor romanului românesc contemporan desfăşurat la Alba Iulia şi având tema „Romanul românesc contemporan şi critica literară”. Dacă primele ediţii ale Colocviilor prezidate de Nicolae Breban au avut loc în ţară, ultimele 4 ediţii s-au desfăşurat la Alba Iulia. Ediţia a patra s-a desfăşurat în perioada 4-5 mai, organizată de Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor şi de Consiliul Judeţean Alba, cu aportul unor oameni care s-au implicat foarte mult în acest eveniment cultural: poetul Aurel Pantea şi Ion Dumitrel.
Cei care nu au avut şansa de a asista la Colocvii, pot regăsi în revistă puncte avizate, critice privind starea romanului românesc contemporan. Aşadar au cuvântul criticii literari Ion Simuţ, Virgil Podoabă, Daniel Criste Enache, Alex Goldiş, Bogdan Creţu, Marius Miheţ, Dana Sala, prozatorii Radu Mareş şi Bogdan Popescu.
De asemenea, revista cuprinde fragmente de roman ale scriitorilor Nicolae Breban şi Gheorghe Schwartz, poezii de Mircea Stâncel, Kocsis Francisko sau Adriana Teodorescu. Scriitorul Cornel Nistea apare cu un nou fragment din romanul său în lucru „Întâlnirile mele cu Orlando”. De la Cluj îşi face simţită prezenţa criticul literar Al. Cistelecan, prezent în capitolul „Teme la alegere”, unde îi găsim şi pe Ion Buzaşi, Bogdan Raţiu sau Gabriel Petric.
Scriitori din Filiala Alba-Hunedoara a USR sunt bine reprezentaţi: Gabriela Chiciudean, Gheorghe Dăncilă, Ovidiu Vasilescu, Dumitru Hurubă, George Holobâcă, Ioan Popa şi Maria Daniela Pănăzan.
Vasile Moga este prezent cu rubrica sa de istorie, alături de Leo Butnaru de la Chişinău, George Nimigeanu sau Maria Itu. Iulian Brok

]]> http://www.informatiadealba.ro/2011/07/18/discobolul-%e2%80%93-superlative-literare/feed/ 0 Concertul anului 2011 la Alba Iulia: concert Phoenix http://www.informatiadealba.ro/2011/02/10/concertul-anului-2011-la-alba-iulia-concert-phoenix/ http://www.informatiadealba.ro/2011/02/10/concertul-anului-2011-la-alba-iulia-concert-phoenix/#comments Wed, 09 Feb 2011 22:00:00 +0000 admin http://www.informatiadealba.ro/?p=23720 Cea mai titrată formaţie rock din România vine la Alba Iulia. Miercuri, 23 februarie 2011, Pheonix va susţine un concert intitulat „Pasărea de foc”. Show-ul Phoenix va fi găzduit de Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia (preţul unui bilet fiind de 70 de lei).
Phoenix este formaţia care a ştiu mai bine ca oricine să îmbine folclorul românesc autentic cu sonorităţile rock. Formaţia s-a născut la Timişoara în anul 1962, aşa că anul viitor va împlini jumătate de veac de existenţă.
În momentul de faţă, în componenţa trupei Phoenix îi regăsim pe Nicu Covaci – chitară, voce, Ovidiu Lipan Ţăndărică – baterie, Cristi Gram – chitară, backing vocals, Bogdan Bradu – voce, Ionuţ Contraş – backing vocals, percuţie.
Un concert unic la Alba Iulia, un concert care nu trebuie ratat de iubitorii muzicii rock, de cei trecuţi de prima tinereţe, dar şi de adolescenţi!
Iulian Brok ]]> http://www.informatiadealba.ro/2011/02/10/concertul-anului-2011-la-alba-iulia-concert-phoenix/feed/ 0 Cartea cu numărul 10 pentru poetul Dumitru Mălin http://www.informatiadealba.ro/2011/01/13/cartea-cu-numarul-10-pentru-poetul-dumitru-malin/ http://www.informatiadealba.ro/2011/01/13/cartea-cu-numarul-10-pentru-poetul-dumitru-malin/#comments Wed, 12 Jan 2011 22:00:09 +0000 admin http://www.informatiadealba.ro/?p=23223 Vineri, 14 ianuarie, de la ora 17.00, la Galeria Municipală de Artă din Alba Iulia are loc lansarea volumului de poezii „Mânia amurgului”, semnat de Dumitru Mălin.
Cartea şi autorul vor fi prezentate de criticul literar Aurel Pantea, preşedinte al filialei Alba-Hunedoara a USR. Invitat special, sculptorul Romi Adam (realizatorul busturilor lui Grigore Vieru şi Adrian Păunescu) va expune lucrări grafice realizate cu cărbune inspirate din lirica lui Dumitru Mălin. Un alt prieten al poetului Dumitru Mălin, cantautorul albaiulian Daniel Avram va interpreta câteva piese pe versurile lui Dumitru Mălin.
Cea mai recentă carte a lui Dumitru Mălin vorbeşte tot despre sentimentul pregnant, apăsător al amurgului, şi a apărut în 2009: „Amurgul pur şi simplu”. În orice caz, noi credem că Dumitru Mălin mai are multe să ne spună, şi despre toamnă, şi despre primăvară, şi despre viaţă.
Să notăm doar că Dumitru Mălin s-a născut la 22 martie 1950, la Baia de Arieş, în Munţii Apuseni. În momentul de faţă este directorul Palatului Copiilor Alba Iulia. Are 8 volume de versuri şi o carte despre poetul V. Copilu Cheatră.
Evenimentul este organiat de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Uniunea Scriitorilor filiala Alba-Hunedoara şi Asociaţia Profesională „Uniunea Artiştilor Plastici” Alba Iulia.(I.B.)

]]> http://www.informatiadealba.ro/2011/01/13/cartea-cu-numarul-10-pentru-poetul-dumitru-malin/feed/ 1 Primul concurs de dans sportiv din judeţul Alba sub egida federaţiei de profil http://www.informatiadealba.ro/2010/11/17/primul-concurs-de-dans-sportiv-din-judetul-alba-sub-egida-federatiei-de-profil/ http://www.informatiadealba.ro/2010/11/17/primul-concurs-de-dans-sportiv-din-judetul-alba-sub-egida-federatiei-de-profil/#comments Tue, 16 Nov 2010 22:03:10 +0000 admin http://www.informatiadealba.ro/?p=21216 La sfârşitul săptămânii trecute în sala de sport a Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” a avut loc concursul naţional de dans sportiv Cupa „Dance to Sunrise” ediţia I. Competiţia a fost organizată de Clubul Dance to Sunrise din Alba Iulia, club condus de tânărul profesor Vasile Vlad. Ceea ce trebuie spus este că evenimentul a avut loc sub egida Marii Loje Naţionale Unite din România, cu spirjinul Federaţiei Române de Dans Sportiv. Printre numeroşii invitaţi s-a numărat Constantin Bartolomeu Săvoiu şi deputatul independent Călin Potor.
Competiţia a fost împărţită în 18 categorii de vârstă – de la 4 la 35 de ani. În total au fost 600 de concurenţi din ţară, plus 70 de dansatori la demonstrativ. Clubul albaiulian Dance to Sunrise a participat cu 15 perechi de dansatori.
Deschiderea, parada perechilor şi competiţia s-au desfăşurat impecabil – lucru pentru care organizatorii merită felicitaţi, pentru că au fost 600 de concurenţi şi aproximativ 3.000 de spectatori. Aşa cum ne declara antrenorul Vasile Vlad organizarea competiţiei a necesitat foarte multă muncă în ultimele 6 luni – un efort (şi un efort material, 10.000 euro pe zi) însă care până la urmă a dat roadele scontate. Să spunem câteva amănunte legate de eveniment: au fost instalate 6 tone de parchet special pentru dans, instalarea durând 6 ore.
Să mai amintim că o pereche de la Clubul Dance to Sunrise a participat la categoria open – cea mai grea în competiţie, şi chiar dacă nu au câştigat, albaiulienii au câştigat experienţă şi respect din partea participanţilor. La această primă ediţie a Cupei Dance to Sunrise au participat cluburi din Reghin, Timişoara, Oradea, Cluj, Sibiu, Craiova, Suceava, Baia Mare, Mureş, Alba. Premiile au constat în cupe, medalii, diplome şi bani. Secretariatul şi juriul competiţiei au fost alte 25 de persoane. Cât îl priveşte pe Vasile Vlad, el este singurul arbitru din judeţul Alba recunoscut de Federaţia Română de Dans Sportiv.
Celor de la Dance to Sunrise le spunem felicitări şi succes la viitoarele competiţii! De altfel, Vasile Vlad ne-a spus că în 2011 clubul albaiulian se va strădui şi (dacă va găsi sprijin) va organiza cea de-a doua ediţie a competiţiei.

Iulian Brok

]]> http://www.informatiadealba.ro/2010/11/17/primul-concurs-de-dans-sportiv-din-judetul-alba-sub-egida-federatiei-de-profil/feed/ 1 Asociaţia localitatilor istorice trebuie să crească şi să devină mai practică! http://www.informatiadealba.ro/2010/11/05/asociatia-localitatilor-istorice-trebuie-sa-creasca-si-sa-devina-mai-practica/ http://www.informatiadealba.ro/2010/11/05/asociatia-localitatilor-istorice-trebuie-sa-creasca-si-sa-devina-mai-practica/#comments Thu, 04 Nov 2010 22:04:19 +0000 admin http://www.informatiadealba.ro/?p=20905 Alba Iulia a găzduit ieri adunarea generală a Asociaţiei Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România (A.L.Z.I.A.R.).
Întâlnirea a fost prezidată de Mircea Hava (preşedintele asociaţiei) şi Gabriel Boriga – primar al municipiului Târgovişte.
Printre cei prezenţi s-a numărat şi Ion Dumitrel (preşedintele CJ Alba) care a vorbit despre judeţul Alba ca de un judeţ istoric care îşi poate pune mai bine în valoare moştenirea istorică dacă se investeşte masiv în oraşele judeţului (un exemplu ar fi oraşul Abrud, care ar putea deveni o atracţie istorică, turistică dacă s-a rinvesti aici).
Secretarul general A.L.Z.I.A.R., ing. Carmen {tefănescu a făcut o trecere în revistă a principalelor acţiuni şi parteneriate la care asociaţia a participat în ultimii ani.
O voce mai critică a fost cea a arh. Anca Ginavar, director în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care a atras atenţia asupra necesităţii găsirii unor obiective practice; aceasta a cerut ca să fie lăsate deoparte seminariile şi conferinţele, urmând ca rolul asociaţiei să devină mult mai aplicat. Un punct de vedere similar a avut şi preşedintele asociaţiei, Mircea Hava.
Cu acest prilej a fost parafată admiterea în asociaţie a Primăriei Reşiţa, reprezentată de arh. Margareta Opriş şi arh. Ioana Mihăiescu.
Tot acum au avut loc şi noi alegeri în cadrul asociaţiei. În urma discuţiilor, au fost desemnaţi cei nouă membri ai Comitetului Director: Primăria Târgovişte, Primăria Alba Iulia, Primăria Câmpulung Muscel, Primăria Năsăud, Primăria Orăştie, CJ Alba, CJ Dâmboviţa, CJ Prahova, CJ Argeş. În cadrul Comitetului Director a fost aleasă noua conducere: Mircea Hava (primarul municipiului Alba Iulia) – preşedinte A.L.Z.I.A.R., vicepreşedinte – Gabriel Boriga (primarul municipiului Târgovişte), vicepreşedinte – arh. Ileana Oprescu (arhitectul judeţului Argeş).
Participanţii A.L.Z.I.A.R. au luat parte la ceremonialul zilnic de la Poarta a III-a a Cetăţii bastionare de la Alba Iulia: după ce garda cetăţii a dat onorul oaspeţilor, a urmat o vizită la Traseul celor Trei Fortificaţii, la final fiind trase trei salve de tun în onoarea celor prezenţi.
Pe noul preşedinte A.L.Z.I.A.R. (Mircea Hava) l-am întrebat care sunt principalele obiective în acest mandat (al doilea mandat): „Sunt mai multe obiective, dar între primele obiective este creşterea de la 23 de membri la cel puţin 60 – pentru că, concomitent cu acest obiectiv, este ca vocea asociaţiei să se audă. Avem foarte multe probleme cu ceea ce înseamnă ministerele de linie (n.a. – Ministerul Culturii), care mai mult discută despre ce înseamnă oraşe istorice, revitalizarea centrelor urbane. În asociaţie sunt specialişti, arhitecţi – vocea primarilor n-aţi mai auzit-o, ci aţi auzit vocea specialiştilor. Lucrurile tind să fie încetinite, în general sunt tot felul de frâne şi nu vreau să ajungem să spunem „decât să ne încurcaţi, mai bine lăsaţi-ne în pace”. Noi trebuie să colaborăm – în special cu Ministerul Culturii. Cu Ministerul Turismului colaborăm destul de bine. Asta vrem, ca vocea asociaţiei să fie auzită, şi asociaţia să fie consultată prin specialiştii pe care îi are, în tot ceea ce priveşte regenerarea urbană…”.

Iulian Brok

]]> http://www.informatiadealba.ro/2010/11/05/asociatia-localitatilor-istorice-trebuie-sa-creasca-si-sa-devina-mai-practica/feed/ 0 Interviu cu Sebastian Papaiani: „Dacă ar fi să mă mai nasc o dată, dacă nu aş mai putea fi actor, neapărat mi-aş alege un loc tot în lumea actorilor: recuziter, dar numai să fie în preajma actorilor” http://www.informatiadealba.ro/2010/11/02/interviu-cu-sebastian-papaiani-%e2%80%9edaca-ar-fi-sa-ma-mai-nasc-o-data-daca-nu-as-mai-putea-fi-actor-neaparat-mi-as-alege-un-loc-tot-in-lumea-actorilor-recuziter-dar-numai-sa-fie-in-preajma-act/ http://www.informatiadealba.ro/2010/11/02/interviu-cu-sebastian-papaiani-%e2%80%9edaca-ar-fi-sa-ma-mai-nasc-o-data-daca-nu-as-mai-putea-fi-actor-neaparat-mi-as-alege-un-loc-tot-in-lumea-actorilor-recuziter-dar-numai-sa-fie-in-preajma-act/#comments Mon, 01 Nov 2010 22:00:49 +0000 admin http://www.informatiadealba.ro/?p=20756 - Domnule Papaiani, cine a avut ideea acestui spectacol aniversar?
- Este un spectacol care a fost făcut de multă vreme, dar fără cei trei actori principali. A fost făcut un spectacol pentru o naţie conlocuitoare a României, şi spun cu bucurie acest lucru pentru că şi eu fac parte din această lume (grecească). Cu domnul Toma Enache a colindat şi a jucat spectacolul în limba aromână. După un timp s-a gândit să o joace şi la noi, şi trebuia să fie în limba română. Dansurile, oricum, sunt potrivite pentru orice limbă. Şi trebuia să schimbe trei actori. Ceilalţi, tineri, nu prea aveau replici. Au jucat şi ei tot în limba română. Cam aşa s-a închegat spectacolul ăsta, pe care l-am repetat pe unde am putut. Dar cu respect pentru meserie. Spectacolul de astă seară a fost poate unul dintre cele mai bune, nu cel mai bun. Textul lui Aristofan nu are nici o cădere în zilele noastre, l-am tratat aşa, prin înţelegere, că acolo unde trebuie să dezvelim o idee, putem folosi ideile noastre.
- Despre asta vroiam să vă întreb, referirile mai actuale, cum ar fi cele despre criză, aparţin domnului Enache sau sunt şi ale dvs.?
- Ale domnului Enache, ale noastre… Când se face o treabă colectivă nu se mai spune al cui e meritul. Începe să se apropie de forma de comedie, care nu a mai fost în România. Textul lui Aristofan avea valoare atâta timp cât se juca acum 2.500 de ani, în măsura în care acest Socrate, un tip care nu prea ştia carte, avea o forţă specială de a racola oameni şi de a-şi impune ideile lui care erau geniale în măsura în care contraziceau absolut ce era împământenit. Adică venea cu ideea că nu există Dumnezeu. Socrate moare până la urmă, se sinucide, mi se pare. El îşi făcuse o şcoală cu discipoli. Sigur că la început oricine greşeşte, şi cei care greşesc primii sunt tinerii, pentru că tinerii vor schimbări. Ce e acum la modă? Sunt tinerii cu părul dat cu gel. Chiar dacă nu le stă bine, sunt cu părul zburlit, ideea e că ei vor să schimbe ceva. Mi-am adus aminte, au trecut mulţi ani, în anii 70 am plecat de la Sibiu (erau microstagiuni şi jucam aici lunar) şi nu am mai trecut pe aici.
- Un actor care a făcut zeci de filme, a făcut zeci de roluri de teatru, ce-şi mai poate dori el, artistic vorbind, la 75 de ani, practic după o carieră extraordinară?
- Nu e vorba de dorinţă, eu doar îmi fac meseria. L-am văzut aseară pe marele boxeur, nu Bute, cel negru, ăla de-a mâncat urechi… Tyson, era aşa de adevărat, aşa de cinstit cu ceea ce spunea, că m-a înduioşat. A spus că îi e ruşine că mai joacă box, că mănâncă bătaie tot timpul, dar nu face asta decât pentru bani. Eu fac treaba asta, dar nu numai pentru bani, pentru că mie nu mi-e ruşine de ceea ce fac. Şi numai aşa pot trăi, eu asta am învăţat.
- Vă deranjează dacă vă spune cineva că sunteţi actor de comedie?
- Nu sunt de acord, actorul e actor, nu e doar de comedie. Nu am plâns aici, la final, cât ar fi trebuit, ca să vadă lumea că plâng cu lacrimi, pentru că nu e motiv. Şi-atunci e tras de păr. Trebuie să ai măsură.
- Spectacolul acesta se zice că e o comedie antică.
- Antică, da. Se numeşte „Comedia Norilor” de fapt. Deci noi am făcut ca norii să fie nişte fete care să danseze într-un maiou, decent, nu în pielea goală, adică mai simplu, să nu dea, aşa, în dansuri de televiziune unde fetele aproape sunt golicele.
- De la Păcală, de la Costel la Socrate e cale lungă…
- Am jucat orice, asta nu prea are importanţă. Am terminat şcoala în 1960, am jucat 40 de roluri numai la Teatrul din Sibiu. Nu le-am jucat întotdeauna foarte bine dar ce ştiam eu că am în mine până la urmă iese, încolţeşte şi se vede. Iar meseria asta pe care o fac o fac cu cea mai mare plăcere. Dacă ar fi să mă mai nasc o dată, am mai spus asta unui prieten de-al meu şi a fost înduioşat, dacă nu aş mai putea fi actor, neapărat mi-aş alege un loc tot în lumea actorilor.
- Adică în regie, ca producător?
- Orice, chiar şi recuziter, numai să fiu în preajma lor.
- Sunteţi printre ultimii care mai trăiesc din cei care aţi jucat în seria BD-urilor. Ce simţiţi când vă gândiţi la acest lucru?
- Singurătate, aşa, că nu mai ai cui să dai un telefon. Ilarion Ciobanu, în „Toate pânzele sus!”, Bibanu, Puiu Călinescu, Nicu, Gheorghe Dinică, Ştefan Iordache, cu care eram prieten şi vecin la Gruiu, stăteam tot timpul împreună şi acum nu mai ai cu cine să stai.
- La Sibiu aţi juca, la Teatrul Radu Stanca, dacă s-ar putea?
- Nu. Nu ne prieşte ca clădire. Clădire n-o să fie niciodată dacă nu e teatrul pe care nici eu nu l-am cunoscut. Când am venit eu, în 1960, teatrul Sibiului arsese, şi atunci aveau o sală de cinematograf în care se jucau piesele. Nu, spectacolul nu e pentru teatrul ăla, nu e pentru colectivul ăla, ei pun un altfel de teatru, un teatru care te pune să gândeşti. Şi ăsta există ca teatru, dar nu pune un teatru al vorbirii. Nu mă obliga să spun, că nu aş vrea să…
- În pelicule de cinema mai jucaţi?
- Nu. Acum chiar trăiesc din trecut.
- Şi noi ne uităm la CD-urile dvs. săptămânal.
- Ei, mă bucur, mă bucur.
- Domnule Papaiani, mult succes, La Mulţi Ani… pentru că în curând va fi ziua dvs.
- Da, în curând voi împlini 75 de ani.
- Mulţumim, dle Papaiani!

Iulian Brok

]]> http://www.informatiadealba.ro/2010/11/02/interviu-cu-sebastian-papaiani-%e2%80%9edaca-ar-fi-sa-ma-mai-nasc-o-data-daca-nu-as-mai-putea-fi-actor-neaparat-mi-as-alege-un-loc-tot-in-lumea-actorilor-recuziter-dar-numai-sa-fie-in-preajma-act/feed/ 0 Primul concurs de free running din Alba Iulia http://www.informatiadealba.ro/2010/10/18/primul-concurs-de-free-runing-din-alba-iulia/ http://www.informatiadealba.ro/2010/10/18/primul-concurs-de-free-runing-din-alba-iulia/#comments Sun, 17 Oct 2010 22:00:39 +0000 admin http://www.informatiadealba.ro/?p=20294 Sâmbătă, la Alba Iulia a avut loc prima ediţie a concursului Transilvania
Freerunning Challenge. Competiţia s-a desfăşurat la Skate Park-ul din apropierea Hotelului Cetate şi a reunit concurenţi din Sibiu, Deva, Timişoara, Tg. Mureş, Cugir, Sebeş, Alba Iulia.
Competiţia a fost organizată de Clubul Sportiv V.Î.R.F., Clubul Metatron cu sprijinul oferit de Primăria Alba Iulia, Direcţia Judeţeană de Tineret.
Doi dintre artizanii acestui eveniment au fost Ovidiu Măcinic (Uwe) şi Radu Nicula. Printre zecile de spectatori veniţi (în ciuda stropilor de ploaie) să-i vadă pe „alergători”, s-a numărat şi viceprimarul Paul Voicu.
Podiumul competiţiei arată astfel: locul 1.Remus Richiczan (Timişoara), locul 2.Nic Herciu (Sibiu), locul 3.Robert Iocşa (Timişoara).
S-au mai acordat premii pentru cel mai bun trick (Remus Richizan), cel mai bun oraş din competiţie (Timişoara), cel mai bun costum (Marius Pantea, din Cugir, îmbrăcat într-un costum de deţinut), cel mai popular concurent (Nic Herciu).
Pauzele competiţiei au fost animate de Scooby’z, Cicatrice, Breakeru, echipa Freerunning Alba Iulia.
Iulian Brok ]]> http://www.informatiadealba.ro/2010/10/18/primul-concurs-de-free-runing-din-alba-iulia/feed/ 0 70 de ani de la Dictatul de la Viena, marcaţi printr-o expoziţie la Sala Unirii http://www.informatiadealba.ro/2010/08/31/70-de-ani-de-la-dictatul-de-la-viena-marcati-printr-o-expozitie-la-sala-unirii/ http://www.informatiadealba.ro/2010/08/31/70-de-ani-de-la-dictatul-de-la-viena-marcati-printr-o-expozitie-la-sala-unirii/#comments Mon, 30 Aug 2010 22:03:44 +0000 admin http://www.informatiadealba.ro/?p=18806 Anul 1940 este unul din cei mai controversaţi din istoria românilor: unii politicieni români au considerat laşitate faptul că România a cedat o treime din teritoriu fără a trage nici un glonţ. Alţii spun că România nu putea face faţă unui conflict cu Rusia, Bulgaria şi Ungaria, care în trei luni au ciopârţit România Mare. Realitatea anului 1940 (văzută din perspectiva anului 2010) poate fi văzută într-o expoziţie la Sala Unirii din Alba Iulia: „Tragicul an 1940 în istoria românilor. 70 de ani de la Dictatul de la Viena”. Actul a fost impus României de Germania nazistă şi Italia fascistă, iar oficial s-a numit „arbitraj” – începând de atunci românii i-au spus „dictat”.
Alături de istorici, muzeografi, arhivişti, la eveniment au fost de faţă reprezentanţi ai mai multor instituţii: Prefectura Alba, Consiliul Local Alba Iulia, Garnizoanei Alba Iulia, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Centrul Cultural Italian de la Alba Iulia, Fundaţia Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României, reprezentanţi ai asociaţiilor veteranilor de război.
Oficiile de gazdă au fost făcute de Constantin Inel, directorul adjunct al muzeului, şi Dana Zecheru – şefa Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, iar expoziţia a fost prezentată celor prezenţi de către principalii realizatori ai expoziţiei: Dorin Giurgiu – istoric al muzeului, respectiv Silviu Ionaş, un tânăr cercetător de la Serviciul Alba al Arhivelor Naţionale. De asemenea, au fost prezenţi istoricul Gheorghe Anghel – fostul director al muzeului albaiulian, şi Ioan Pleşa, fostul director al Direcţiei Judeţene Alba a Arhivelor Naţionale.
Printre obiectele expuse se numără documente oficiale ale situaţiei românilor refugiaţi din Ardealul de Nord, dovezi scrise privind abuzurile şi crimele la care erau supuşi românii după ocuparea părţii de nord a Ardealului, de asemenea, numeroase hărţi cu Ardealul tăiat în două, apoi decupaje din ziarele româneşti şi ungureşti ale vremii. În acea perioadă – şi înainte şi după Dictatul de la Viena – revizionismul maghiar era foarte intens, în manuale şi caiete şcolare, în presă şi în cărţile publicate: o parte din aceste instrumente ale propagandei maghiare sunt prezentate în expoziţia de la Sala Unirii: printre acestea se află şi un necrolog umilitor (care se dorea umoristic) apărut în presa maghiară după Dictatul de la Viena, în care România Mare era batjocorită pentru pierderile teritoriale suferite.
În cursul anului 1940, URSS a ocupat Basarabia şi partea de nord a Bucovinei (28 iunie). La 30 august, în urma Dictatului de la Viena, partea de nord a Transilvaniei a intrat în componenţa Ungariei hortyste, iar la 7 septembrie, Bulgaria ocupa Cadrilaterul (partea sudică a Dobrogei).
Chiar dacă oraşul Alba Iulia nu a intrat în noile graniţe ale Ungariei, şi aici s-a simţit drama românilor rămaşi sub stăpânirea hortystă. Partea nordică a Transilvaniei – incluzând Clujul şi Oradea, dar şi localităţile din est, Tg. Mureş, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc – au intrat pentru câţiva ani în componenţa Ungariei. Oraşul unde s-a înfăptuit Unirea cea Mare era în anul 1940 martorul tăcut al sfârtecării Regatului României. Ardealul a fost recucerit de armatele româneşti în anul 1945, la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Iulian Brok

]]> http://www.informatiadealba.ro/2010/08/31/70-de-ani-de-la-dictatul-de-la-viena-marcati-printr-o-expozitie-la-sala-unirii/feed/ 0