Campionatul European de Alergare Montană

Atletele de la CS Unirea Alba Iulia şi AC „Mica Romă” Blaj au reprezentat România, duminică, în Bulgaria, la Sapareva Banya, în cadrul Campionatului European de Alergare Montană. Două atlete albaiulience au făcut parte din lotul naţional al României, alcătuit din patru sportive: Liliana Danci (CSS Caransebeş), Iulia Coşarcă (CSS Gura Humorului), Alina Boholţan (CS Unirea) şi Andreea Barna (cu dublă legitimare, CS Unirea şi AC „Mica Romă” Blaj).
Rezultatele obţinute nu au fost tocmai cele aşteptate, dar ţinând cont că unele atlete participante se află la prima competiţie oficială de acest gen, nu se poate considera o dezamăgire. După parcurgerea probei de 9.000 de metri, lotul României s-a clasat pe locul 10 în competiţia pe echipe, iar la individual cea mai bună clasare a fost locul 18 obţinut de Liliana Danci, urmată de albaiulianca Andreea Barna, locul 42, Iulia Coşarcă – 43, respectiv Alina Boholţan – 45. Chiar dacă rezultatele nu au fost notabile şi probabil nici cele scontate, această competiţie a fost un bun prilej pentru ca atletele din ţara noastră să acumuleze o experienţă în cadrul acestei competiţii, la startul căreia s-au aliniat 64 de sportive din Europa.
Cătălin CRĂCIUN

Consulul României în Germania, E.S. Alex Jacob, în vizită la Blaj

Cu ocazia vizitei sale în România, Consulul General Onorific al României în Germania, E.S. Alex Jacob, şi-a rezervat prima zi pentru o vizită la Blaj. Interesat de a afla cum funcţionează unitatea protejată pentru persoanele cu dizabilităţi din Blaj, la care şi-a adus aportul semnificativ, Excelenta Sa doreşte ca aici tinerii cu dizabilităţi să beneficieze atât de un loc de muncă pentru a-i ajuta la integrarea lor profesională, dar şi să aibă parte de un program de consiliere pentru a-i ajuta în inserţia lor în societate. Pentru acest lucru, Alex Jacob a dorit să finanţeze salarizarea unei persoane care să se ocupe special de aceşti tineri, contribuind cu suma de 5.000 de euro pentru anul 2010.

Aşa cum se obişnuieşte, consulul german a efectuat şi o vizită la Preafericirea Sa Arhiepiscopul Major Lucian Mureşan pentru a-l asigura de sprijinul pe care îl va acorda proiectelor caritabile pe care le derulează împreună cu Caritas-ul Mitropolitan. De programul Excelenţei Sale la Blaj s-a ocupat Secretarul General al Caritas-ului Mitropolitan Blaj, Claudiu Nicuşan.

Un alt punct în vizita făcută la Blaj a fost reîntâlnirea cu Preasfinţia Sa Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, Vasile Bizău, cu care s-a văzut pentru prima oară la reşedinţa sa din Germania. Operaţiile pentru recăpătarea vederii rămân pentru E.S. Alex Jacob mai departe o prioritate, pe care o susţine financiar de câte ori este nevoie.

Iulian Brok

Poşta Română are un edificiu emblemă în Mica Romă

Ieri, într-un cadru festiv, a fost inaugurat în centrul municipiului Blaj cel mai modern sediu de poştă din judeţ. Practic, luna lui Mărţişor a adus un cadou binemeritat pentru angajaţii Oficiului Poştal Blaj 1, care s-au mutat în noul sediu de pe strada Timotei Cipariu bl. T11 – parter.

La eveniment au fost prezente o serie de oficialităţi ale judeţului nostru: preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, subprefectul Raul Tudoraşcu, vicepreşedintele CJ Alba Sorin Bumb, deputatul Clement Negruţ şi senatorul Nicolae Dobra, alături de primarul – gazdă Gheorghe Rotar. În mod absolut firesc, la eveniment a luat parte şi reprezentantul Companiei Naţionale de Poştă, respectiv doamna ec. Mioara Pribescu, Directorul Direcţiei Regionale de Poştă Braşov, cea care alături de directorul Oficiului Judeţean de Poştă Alba, Nicolae Albu au pus suflet pentru ca la Blaj, în centrul cultural al judeţului Alba, cea mai veche instituţie din România să aibă parte de un sediu nou, modern şi corespunzător nevoilor pe care locuitorii de aici le au. Practic, prin mutarea OP Blaj 1 din vechiul sediu s-a împlinit un deziderat vechi de sute de ani, dacă avem în vedere faptul că Poşta Română este fără îndoială un simbol naţional. Acum, la Blaj, unde poşta datează încă de pe vremea dacilor, cum a prezentat unul dintre vorbitorii de ieri, instituţia de poştă îşi va întâmpina clienţii în condiţiile pe care secolul în care trăim le cere: ghişee moderne, infrastructură IT completă şi o echipă de muncitori serioasă, aspecte apreciate şi surprinse şi de doamna Mioara Pribescu.

Unul dintre invitaţii deosebiţi de ieri a fost deputatul PSD de Constanţa, Matei Radu Brătianu, care este un fost factor poştal, diriginte şi dispecer la Direcţia de Poştă Bucureşti, dar şi actualul preşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Poşta Română.

Florin Soare

Mica Romă, cel mai cochet municipiu din Alba

*Blajul întrece Sibiul la investiţii: aproape 50% din banii veniţi la buget sunt destinaţi investiţiilor *Până în 2012, Blajul nu va mai avea nici o stradă neasfaltată *Blajul va deveni, în 3 ani, oraşul fântânilor arteziene: administraţia are în proiect 4 astfel de fântâni
Nu puţine oraşe din Alba se pot mândri cu vizita Întâiului Stătător al Bisericii Ortodoxe. Blajul va fi, însă, una dintre aceste excepţii, pentru că în acest an va avea loc sfinţirea Catedralei ortodoxe care a fost construită în ultimii aproape 10 ani. Cu această ocazie, Primăria Blaj va amenaja zona din preajma bisericii şi va construi un părculeţ. Primarul Rotar îşi doreşte ca şi Gara CFR să fie modernizată în acest an, însă sunt slabe speranţele ca Regionala CFR Braşov sau Ministerul Transportului să aloce bani pentru lucrări de amploare. Chiar şi aşa, edilul se gândeşte la un parteneriat între regională şi Consiliul local, astfel încât măcar împreună să schimbe imaginea jalnică a actualei gări, practic una dintre porţile importante din oraş. Slujba de sfinţire a catedralei unde slujeşte părintele Benchea Vasile va avea loc în data de 5 septembrie, însă administraţia va începe pregătirile imediat ce timpul o va permite.

Blajul redevine Mica Romă

Edilul PD-L Gheorghe Rotar îşi doreşte ca în anii viitori oraşul de ale cărui destine se ocupă să devină „perla” judeţului. Nu mai puţin de 4 fântâni arteziene vor fi construite la Blaj în perioada următoare, în contextul în care va fi reamenajat şi Parcul Avram Iancu, în suprafaţă de aproximativ 5 hectare. De altfel, acesta va deveni o adevărată oază pentru toţi blăjenii şi un loc în care să se destindă cu adevărat.

Cel mai mare proiect cu un impact major din punct de vedere turistic şi cultural pentru Blaj rămâne şi în acest an proiectul de amenajare a centrului istoric – Piaţa 1848, care cuprinde întregul ansamblu arhitectonic din zona Primăriei şi al Palatului Arhiepiscopiei Blajului, precum şi reţeaua de drumuri şi căi de acces, împreună cu parcul din faţa Primăriei Blaj.

„Va fi o splendoare. Blăjenii merită aceste investiţii şi împreună cu ei le vom duce la bun sfârşit! Vreau să fac din Blaj cel mai cochet şi mai frumos orăşel din judeţul Alba”, ne-a declarat edilul Gheorghe Rotar.

„Am urcat prima dată pe scenă la 8 ani, aveam emoţii mari şi am plâns înainte de a cânta”

Interviu cu Ina Todoran

- Cum a început totul, în ceea ce priveşte muzica populară?
- De mic copil, bunica din partea mamei mă ducea la biserică unde am învăţat să cânt pricesne şi muzică religioasă. Pe de alta parte, îmi amintesc duminicile petrecute în familie, în satul Biia, alături de bunicii din partea tatălui, când cântam primele cântece de muzică populară cum ar fi „Bade pălărie nouă” sau ,,Înflorit-a ruguţu” acompaniată de bunicul care cânta la vioară.
– Aşadar, muzica a fost ceva firesc, natural în familia ta? Ai trăit cu muzica…
- Văzând că am prins drag de muzica populară şi de folclor, părinţii şi bunicii mei s-au preocupat de mine şi de pasiunea mea căutându-mi prin sat costum popular şi învăţându-mă tot mai multe cântece. Aş putea spune că a fost ceva firesc. Prima dată când am urcat pe scenă, aveam vârsta de 8 ani; a fost cu ocazia praznicului de Sfânta Maria, la o manifestare culturală în comuna Valea Lungă.
– Ce ai cântat atunci? Ce îţi aduci aminte de acel eveniment?
- Am cântat „Mânios badea de aseară”. Îmi amintesc că aveam foarte multe emoţii, ba chiar am plâns înainte să intru pe scenă…
– Erai un copil, e normal cred…
- Dar am cântat frumos, am fost aplaudată, şi am primit primii mei bani – un ţigan mi-a dat primii mei bani – 10 lei (sau 100 de mii cum era atunci şi m-a pupat, ceea ce mi-a adus noroc).
– Te consideri o cântăreaţă de pe Târnave?
- De pe Târnave, bineînţeles. Prin satul meu, Crăciunelu de Jos, curge Târnava. Mai târziu, am început să particip la primele concursuri unde am întâlnit-o pe doamna profesoară Leontina Fărcaş şi m-am înscris la cursurile Şcolii de Arte la secţia canto popular. În prezent, trec în anul 4 la Şcoala de Arte şi am evoluat mult, am învăţat multe cântece.
– Cum a fost întâlnirea cu doamna Fărcaş?
- Întâlnirea a fost la Festivalul „Comoara satelor”, la Blaj, în anul 2005, unde am obţinut premiul special.
– Cum a fost anul 2009 din punct de vedere muzical pentru tine? Au fost concursuri, premii, pregătiri.
- Aş putea spune că anul 2009 a fost anul meu – un an foarte încărcat, cu multă muncă, dar orice efort a meritat deoarece se văd rezultatele. Anul acesta am obţinut 3 trofee.
– Ce muzicieni îţi plac? Din populară şi din muzica uşoară, clasică sau rock? Ce muzică asculţi acasă?
- Ascult aproape orice gen de muzică, dar bineînţeles muzica populară este preferata mea.
– Ceva nume….?
- Nu vreau să dau nume, ascult muzică şi din alte zone, nu doar din Ardeal, şi nu vreau să se interpreteze.
– Şi a venit Mamaia 2009… Cum a fost? Cum au fost concurenţii? Ce ai cântat?
- Am plecat într-acolo cu un bagaj mare de emoţii. Toţi concurenţii au fost bine pregătiţi, pentru că s-a făcut o selecţie riguroasă. Am cântat o doină, „Mult mă întreabă iedera” din repertoriul interpretei Raveca Săndulescu – şi o învârtită, un cântec de şezătoare, „În ia-sară-i luna bine”, cântec învăţat împreună cu doamna profesoară.
– Ce aduce pentru tine premiul acesta? Ce înseamnă?
- În primul rând, acest trofeu este cea mai importantă distincţie pe care am primit-o, datorită importanţei festivalului. Este încununarea muncii mele, o mare bucurie, un semn de la Dumnezeu pentru a merge mai departe. Şi în al doilea rând, o mare responsabilitate.
– Vorbeşti des de Dumnezeu, de credinţă… ce înseamnă credinţa şi biserica pentru tine?
- Am crescut cu frică de Dumnezeu, îmi place să merg la biserică, să cânt în cor, şi de fiecare dată când m-am rugat la Dumnezeu, mi-a ajutat. La cele trei festivaluri din acest an unde am obţinut trofeul, am purtat cu mine o iconiţă cu Fecioara Maria. Am ţinut-o lipită de piept, de inimă, şi cred că mi-a luat emoţiile şi m-a ajutat foarte mult să cânt bine.
– În ce a constat premiul?
- Premiul de la festivalul Mamaia constă într-o maşină, marca Dacia Logan.
– Acum eşti în clasa a XI-a?
- A X-a, la liceul „Inochentie Micu Clain” din Blaj, profil matematică informatică, intensiv engleză. Îmi place matematica.

- La ce facultate dai peste 2-3 ani?
- Mă gândesc la Academia de Poliţie, Bucureşti.

- Poate o să fii colega cu Lupu Rednic…
- Ar fi o onoare.

- Pe când primul CD cu muzică populară?
- Nu aş putea spune, cu siguranţă va fi, dar în viitor, deocamdată mă aflu în etapa cu festivaluri, concursuri, unde trebuie să obţin premii cât mai multe şi mai mari pentru a fi cunoscută şi apreciată.

- Mulţumesc! Felicitările noastre!

Iulian Brok

Pagina urmatoare »