Negruţ ar scoate armata din Cetate, Dobra spune că Alba Iulia e obligatoriu să aibă o unitate militară

În urmă cu o săptămână, pe 26 iunie, Palatul Princiar (care ani de zile a găzduit unităţi militare) era cedat simbolic de Prefectura Alba Primăriei Alba Iulia. Municipalitatea doreşte să intre în administrarea tuturor spaţiilor care au aparţinut în ultimele decenii Ministerului Apărării. Pentru aceasta ar trebui evacuate din Cetatea Alba Iulia ultimele două unităţi militare prezente: Centrul Militar Judeţean şi Batalionul 136 de Geniu „Apulum”.
Partidul Democrat-Liberal Alba este aproape fără excepţie pentru evacuarea unităţilor militare din Cetatea Alba Iulia, intenţia declarată a municipalităţii fiind aceea de a reda spaţiile fostelor unităţi militare circuitului turistic sau pentru funcţiuni administrative (găzduirea unor instituţii publice).

Singurul lider PD-L Alba care are ceva reţineri cu privire la scoaterea armatei din Cetatea Alba Iulia este senatorul Nicolae Dobra, fost ofiţer de armată, cu aproape 30 de ani vechime în uniformă militară.
„În ceea ce priveşte obiectivele pentru apărare, Statul Major General împreună cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale sunt implicate în aprobarea unor dislocări, redislocări ş.a.m.d. În principiu, eu cred că trebuie găsită o soluţie pentru a i se oferi armatei o altă locaţie, pentru că acolo este o unitate care funcţionează acuma. Nu putem s-o scoatem. Dacă vreţi să rămâneţi fără armată, puteţi s-o scoateţi. Eu vă spun că nu este corect. Vorbesc din perspectiva în care am lucrat, dar şi din perspectiva viitorului. Putem să rămânem fără orice – şi, din nefericire, suntem aproape fără orice. Vrem o locaţie pentru armată la Alba Iulia. Nu ştiu dacă Liceul Militar poate să ofere deocamdată posibilităţi şi pentru altcineva. Acolo oricum mai există o structură, Centrul de Recrutare. În Alba trebuie găsită o soluţie. Alba trebuie să aibă o unitate militară, părerea mea”.
Senatorul a explicat plastic cum se întâmplă în alte părţi: „Modele din alte ţări sunt cam aşa: armata plăteşte chirie în spaţii ale administraţiei locale, şi când şi-a încheiat misiunea, să spun aşa, îşi ia toate catrafusele şi pleacă, iar autoritatea locală îşi reintră în drepturile de administrator, şi închiriază spaţiul la altcineva”.

Asemeni colegilor săi din PD-L Alba (primarul Mircea Hava, senatorul Alexandru Pereş), deputatul Clement Negruţ vorbeşte fără echivoc: „Eu aş fi puţin mai tranşant. Dacă vorbim strict de Alba Iulia, tot ce înseamnă clădire a fostelor unităţi militare trebuie să treacă în administrarea autorităţilor locale. Nu vorbim de obiectivele militare, ci de cazărmile care efectiv se degradează. La Arad, la Sibiu sunt unităţi militare care încă funcţionează, dar la Alba Iulia sunt o grămadă de clădiri unde cântă cucul”. Clement Negruţ a precizat că a existat o iniţiativă legislativă a vechilor parlamentari, care a căzut din cauză că acolo se stipula ca şi terenurile să fie cedate de armată odată cu clădirile: „sunt mulţi care vor să pună mâna pe terenurile armatei, şi nu cred că este normal să se întâmple acest lucru”.
Deputatul a înaintat şi o dată – un an de zile – în care s-ar putea face trecerea spaţiilor fostelor unităţi militare din Alba Iulia în administrarea autorităţilor publice locale.

Iulian Brok

Sterling dă o gaură de peste 250 milioane de euro statului român

Chiar dacă jaful recent al ministresei Monica Iacob-Ridzi nu a fost comentat în nici un fel, iar reprezentanţii PD-L s-au ferit să comenteze în vreun fel „incidentul” de 630.000 euro, un subiect la fel de interesant, însă de o anvergură şi mai mare a fost abordat la conferinţa de presă de către deputatul Clement Negruţ. Acesta a ţinut să informeze opinia publică asupra faptului că săptămâna trecută comisia de anchetă din cadrul Comisiei de Industrii şi-a încheiat audierile, iar raportul relevă o serie de aspecte de-a dreptul incredibile: prin contractul încheiat în 1992 şi aprobat de Guvernul României se aduce un prejudiciu de cel puţin 250 de milioane de euro, deşi deputatul Negruţ consideră că suma este cu mult mai mare decât atât.
Mai mult, compania despre care s-a scris luni în şir, Sterling Resources Ltd, este un fel de SRL de apartament de pe la noi: în 1997 firma avea trei angajaţi, iar în 2007 ajunsese într-un final la… patru angajaţi. Aceasta este firma care are drept de exploatare asupra resurselor din Marea Neagră, Midia şi Năvodari!

Istoricul licenţelor de explorare
- 1992-2001: “Entreprise Oil Exploration Ltd” (Marea Britanie), subsidiară a firmei “Enterprise Oil PLC” (Marea Britanie), şi “Canadianoxy (Romania) Ltd” primeşte contract de explorare;
- 2001-2005: Paladin Resources. Compania a achiziţionat Entreprise Oil Exploration Ltd preluând şi perimetrele de explorare din România;
- 2005-2006: Talisman Energy. Compania Talisman Energy a cumpărat în anul 2005 compania Paladin Resources intrând în posesia perimetrelor de explorare Midia şi Pelican;
- 2006-2008: Sterling Resources Ltd. Compania canadiană cumpără de la Talisman Energy cele două perimetre de explorare;
- August 2007. Agenţia Naţională a Resurselor Minerale şi compania Sterling Resources semnează un contract de concesionare, care permite explorarea şi exploatarea celor două perimetre.
În data de 22 septembrie 1992, fostul premier Theodor Stolojan, actual europarlamentar PD-L, semnează o hotărâre de Guvern privind explorarea şi împărţirea producţiei celor două perimetre menţionate mai sus.
În 2007, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a transformat licenţa de explorare pentru perimetrele Midia şi Pelican într-un contract de concesionare. Actul ratificat mai apoi în noiembrie 2008 de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu permite, practic, companiei Sterling Resources să exploateze resursele de gaz şi petrol.
Potrivit paginii de Internet a companiei Sterling Resources, perimetrul Pelican se suprapune, parţial, cu suprafaţa de 9.700 kilometri pătraţi de platou continental pe care i-a câştigat România prin decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. Florin Soare