Lucian Albu din Pianu de Jos are nevoie de ajutorul nostru

Multă lume cunoaşte situaţia familiei Albu din Pianu de Jos: oameni simpli, cu bun simţ, care au dat de un mare necaz. Suferinţa propriului copil este cea mai mare nefericire a unor părinţi. Copilul cel mic, Lucian, are o boală rară care îl ţine „legat” de cărucior: distrofie musculară progresivă (forma Duchenne). Lucian s-a născut în data de 10 ianuarie 1998, iar primele simptome au apărut pe la 4 ani şi jumătate: dificultăţi la mers, mers în vârful picioarelor. Boala se manifestă prin diminuarea treptată a capacităţii de a umbla – muşchii picioarelor funcţionează tot mai greu, până la oprirea totală. Lucian trăieşte însă cu ameninţarea că nu îşi va mai putea folosi nici mâinile.

„Este o boală foarte rară, periculoasă şi grea. Va ajunge să nu-şi mai poată folosi nici mâinile, nici picioarele. Deocamdată, din ce ştim şi ce am auzit, singura soluţie este un transplant de celule stem în China – şi pentru aceasta e nevoie de o sumă foarte mare, pe care noi nu ne-o putem permite, cam 32.000 dolari, plus cheltuieli de transport , care se ridică la 3-4 mii de dolari”, ne-a explicat tatăl lui Lucian, Gheorghe Albu.
Cu toate că Gheorghe Albu, fost sportiv, e un bărbat viguros, boala copilului său aproape l-a dărâmat. Când vorbeşte de Lucian lăcrimează sau chiar plânge: „Numai cine are astfel de probleme ştie cât suferă nişte părinţi”.

Puţini oameni au ajutat familia Albu. În schimb, sunt mulţi care nici nu au dorit să audă de „un nou caz social”. Unii – chiar directori de şcoli – le-au închis uşa în faţă şi nu le-au permis să prezinte elevilor situaţia fiului lor pentru a strânge bani de operaţie. „Mulţi se sperie că noi le cerem toţi banii necesari, dar vrem doar cât se poate, ca să strângem din mai multe părţi suma necesară”, explică tatăl lui Lucian.
Lucian a terminat de curând clasa a IV-a, trece în a V-a. L-am întrebat ce îi place la şcoală, şi ne-a răspuns: matematica. Apoi, după ce se mai gândeşte: „religia, engleza, româna, geografia, toate”. Nu poate juca sport, dar i-ar place să practice fotbalul. În ianuarie 2008 s-a jucat fotbal ultima oară, şi de atunci nu mai poate sta în picioare. Mama sa, Marinela Albu, e permanent lângă el şi-l ajută să se ridice de pe scaun, îl aşează pe scaunul cu rotile.

Lucian ar vrea să iasă pe uliţă cu prietenii săi, să joace fotbal. Are şi un fotbalist favorit: Cristiano Ronaldo de la Real Madrid.
„Unii ne încurajează, iar alţii ne demoralizează – că nu e nimic de făcut, că e greu. Alţii spun, şi eu tind să-i ascult, că dacă sunt 1% şanse de reuşită, trebuie să încerc salvarea copilului, să încercăm această operaţie”, spune cu un dram de speranţă Gheorghe Albu.

Cei care doresc să ajute financiar familia Albu din Pianu de Jos, o pot face donând sume de bani în conturile:
Pentru lei – RO 91 RNCB 0011100312750001
Pentru euro – RO 10 RNCB 0011100312750004
Pentru străinătate SWIFT: RNCBROBUXXX BCR Sebeş

Iulian Brok

Nobleţea unui eveniment cultural: Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”

Unul dintre longevivele demersuri naţionale şi internaţionale pentru exegeza operei lui Lucian Blaga rămâne Festivalul Internaţional ce îi poartă numele, aflat la a 29-a ediţie a sa, desfăşurat între 8-9 mai 2009, pe arealul Lancrămului, Sebeşului, la care au participat personalităţi ale literaturii şi culturii din ţară şi străinătate, traducători, istorici şi critici literari, profesori universitari, artişti ai scenei româneşti, membri ai Academiei, ai unor filiale ale Scriitorilor din România, printre care Filiala Alba-Hunedoara din Alba Iulia, critici şi istorici de artă, diplomaţi, directori de biblioteci judeţene, înalţi prelaţi, preoţi, scriitori, elevi, artişti plastici, menţionaţi şi de cotidianul Informaţia de Alba.

Nu îi enumerăm aici, unii dintre ei apar ca deţinători de premii şi diplome, de plachete de excelenţă, cărora le mulţumim călduros pentru felul în care au făcut zid în jurul operei fiului albastrului Lancrăm, nuanţând „Repere ale credinţei în scrierile sale”, ca o revanşă a tăcerii în acest sector, remarcându-se laturile comportamentului său interior, spiritual, mereu între necăutarea şi căutarea lui Dumnezeu. Coloana vertebrală a Festivalului a constituit-o această nelinişte sufletească prin sesiunea de comunicări ţinută la Complexul cultural „Lucian Blaga” din Lancrăm, pe parcursul mai multor ore de dezbateri, moderate de prof. univ. dr. Achim Mihu (Cluj-Napoca) şi Radu Rotaru (Iaşi). Cel care „a spart” gheaţa a fost chiar ÎPS Andrei, plasându-l pe Lucian Blaga într-o zodie a nonconformismului religios, urmat de intervenţiile lui Ion Brad, Gheorghe Remete, Gheorghe Grigurcu, Victor Crăciun, Eugeniu Nistor, Amalia Pavelescu, Ion Buzaşi, D. Vatamaniuc, Ion Miloş, Zenovie Cârlugea, Paula Romanescu, Horia Bădescu, Dan Diaconescu, Doina Modola, Nicolae Sârbu, Constantin Cubleşan, Dan Brudaşcu, Rodica Albu, Flavia Cosma, de distinsa traducătoare şi poetesă din Seul, Coreea, dar şi de Dan Hăulică, Viorel Mărginean, Lucia Mureşan, Dorel Vişan, care au comunicat prin alt registru mesajele artei, ale interpretării artistice pe fundalul unor compoziţii muzicale pline de sensibilitate susţinute de cvartetul de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia condus de prof. Stelian Feraru, care, de altfel, s-au întrepătruns şi cu sesiunea de comunicări a elevilor şi profesorilor din mai multe judeţe ale ţării sub genericul „Laude seminţelor”, organizată de Casa Corpului Didactic din Alba Iulia şi Centrul Cultural „Lucian Blaga”, prin prezenţa profesorilor Gh. Suciu şi C. Şalapi, cărora li s-a alăturat formaţia de teatru din Sibiu, prin prezentarea piesei „Ivanca” de Lucian Blaga.

Peste tot şi toate, bucuria de a fi cu şi lângă Lucian Blaga de la deschiderea festivalului din 8 mai la statuia din Lancrăm, unde directorul Centrului cultural a plasat microfonul principalilor organizatori ai manifestării: primarul Mugurel Sârbu, Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, motorul trunchiului financiar, reprezentantul Prefecturii Judeţului Alba urmat de scriitori din Suedia, Tg. Jiu, Reşiţa, Alba Iulia, s-a prelungit la mormântul lui Lucian Blaga şi al Corneliei Blaga (1897-1983), prin slujba de pomenire întreţinută în acelaşi tonus fertil, optimist şi revelator de soborul de preoţi în frunte cu ÎPS Andrei Andreicuţ, care a făcut ca veşnicia să sară pentru o clipă dintre cruci şi morminte, să urce în cuvinte, merinde atotbiruitoare. Vizita la Complexul cultural Lucian Blaga din Lancrăm a statornicit un dialog între mai multe tăceri: cea a exponatelor şi a vizitatorilor, în număr de peste 100, tineri şi vârstnici, circumscrişi acţiunii culturale în ansamblul ei.

Apelul nostru şalapian pentru înfiinţarea Bibliotecii Complexului cultural, pentru donaţii de carte cu autograf din partea scriitorilor s-a şi materializat în stare incipientă, iar obiectele aduse, unele tablouri, pliante, cărţi de la Muzeul din Sebeş, prin harnicul Totoianu, au întregit atmosfera în care s-a trecut la sesiunea de comunicări: „Repere ale credinţei în opera lui Lucian Blaga”, la expoziţia de sculptură şi ceramică a lui Cristian Sergiu Ianza, prezentată de conferenţiar univ. dr. Diana Câmpean, susţinută de fanfara Centrului de Cultură „Augustin Bena” şi a fanfarei din Petreşti, dar şi de Mini-book Blaga, oferite publicului de Biblioteca Judeţeană, de expoziţia de carte şi cafeneaua literară, de medalionul literar „Artă şi vocaţie” întreţinut de Dan Hăulică şi Ion Brad, Alexandru Brad, şi prezentarea revistei „Acasă”, a volumelor „În marea trecere”, „Discobolul” (volum anastatic), „Caietele Blaga”, „Paşii profetului”, „Sebeşul”… Şi aplauze, multe aplauze pentru cei care au intrat în posesia premiilor festivalului începând cu Concursul Naţional de Creaţie „Laude Seminţelor, celor de faţă şi în veci tuturor”, de eseu şi proză (11 premii), cu cel de artă plastică (3 premii), şi terminând cu decernarea unor plachete de excelenţă pentru contribuţia adusă la promovarea operei blagiene în lume, unor distinşi participanţi, printre care: Mircea Albulescu, Zenovie Cârlugea, Radu Cărpinişianu, Mihai Cimpoi (Chişinău), Piscoci Dănescu (Franţa), Gheorghe Grigurcu, Dan Hăulică, Ion Miloş (Suedia), Lucia Mureşan, Viorel Mărginean, Mircea Popa, Radu Rotaru, Mircea Tomuş, Dorel Vişan, Jose Maria Paz Gavo (Spania), Ingo Cesaro (Germania), Flavia Cosma (Canada), oameni de o aleasă ţinută intelectuală, scriitori, traducători, cercetători, membri ai Academiei Române, poeţi, istorici şi critici literari şi de artă, dramaturgi. Premiile Festivalului Internaţional, Ediţia a 29-a, au intrat în posesia lui: prof. univ. dr., istoric literar Dumitru Micu, Bucureşti – marele premiu „Lucian Blaga”, premiul „Teologica” – lui Valeriu Anania Bartolomeu, teolog, scriitor, traducător, ÎPS Andrei Andreicuţ, ÎPS Lucian Lucian Mureşan.

Premii pentru exegeză: Ovidiu Drimba, prof. univ. dr., istoric literar, D. Vatamaniuc, prof. univ. dr., membru de onoare al Academiei, istoric literar, pentru filosofie. Premiul „Alma Mater” – profesorului universitar dr. Achim Mihu, Cluj-Napoca, premiul pentru poezie – poetului şi criticului literar Ion Pop din Cluj-Napoca, premiul pentru diplomaţie culturală – lui Ion Brad, scriitor, traducător, diplomat, şi Horea Bădescu – poet, diplomat, Bucureşti, Cluj-Napoca, premiul pentru dramaturgie – doamnei Doina Modola, profesor dr., istoric de artă, teatrolog, Cluj-Napoca, premiul pentru traduceri din opera lui Blaga – Rodica Albu, prof. univ., traducător Iaşi, premiul „Biblios” – prof. dr. Anca Serghie, Sibiu, premiul pentru editarea operei lui Lucian Blaga – Editurii „Ardealul” (Tg. Mureş), director Eugeniu Nistor, premiul Fundaţiei Culturale Lucian Blaga Sebeş – poetului şi editorului Ion Horea, Bucureşti şi premiul pentru întreaga activitate pusă în slujba festivalului de la înfiinţarea sa până în prezent, „EX – A.E.Q.O.” – scriitorului Ion Mărgineanu şi învăţătorului Gheorghe Maniu, Sebeş.

Ca final deschis, remarcăm: maturitatea organizatorică (Consiliul judeţean Alba, Primăria municipiului şi Consiliul municipal local Sebeş, Centrul cultural „Lucian Blaga” Sebeş, Fundaţia culturală „Lucian Blaga” Sebeş, Biblioteca Judeţeană Lucian Blaga Alba, Filiala Alba – Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia), având ca parteneri presa şi mass-media locală, selectivitatea acţiunilor întreprinse şi a colaboratorilor, a exegeţilor operei blagiene, atenţia acordată acestora, activitatea expoziţională de excepţie, perpetuarea unor recitaluri de mare sensibilitate (Lucia Mureşan, Dorel Vişan), dar şi o anume neconcordanţă între prezenţa unor autori de cărţi şi lansarea acestora din motive obiective şi de transport etc., pasivitatea albaiuliană (nici o floare la bustul lui Lucian Blaga din Alba Iulia, ceea ce are echivalenţa unei crime morale, slaba participare a iubitorilor de literatură, a profesorilor din şcoli, licee şi universitate). „Sebeşul este peste mână”, se scuza un amabil. De lăudat sunt şi eforturile organizatorice ale colectivului de la Centrul Cultural Lucian Blaga, de la Fundaţie şi Biblioteca Judeţeană, care a desfăşurat un Târg de carte impresionant pe durata a trei zile, la care au fost prezente peste 50 de edituri, antrenând respiraţia tipografică benefică a unor selecţii editoriale, a zeci de autori din ţară şi străinătate.

Zona tipăriturilor pentru festival cuprinde: Caietele Blaga, Discobolul anastatic, Paşii Profetului, Sebeşul, Mini-book Blaga, fişe, pliante, un excelent catalog de evenimente.
Faptul că Alba Iulia nu poate rămâne fără o manifestare Blaga, dincolo de Târgul de Carte, luat ca preambul al festivalului, ne dă de gândit…

Ediţia 30 a Festivalului bate de pe acum la uşă. Anul viitor trebuie să îi dăm întreaga „însufleţire a inimilor noastre vamă”, pentru că „Cei ce nu ard dezlănţuiţi ca noi/în flăcările noastre se destramă”.
Să aplaudăm forţa spirituală şi organizatorică a Festivalului, ca valori europene benefice de promovare a operei blagiene.
Dintre cei ce au asigurat tipăriturile principale ale Festivalului, semnează

Ion Mărgineanu

Poetul şi filozoful Lucian Blaga în filatelie

Poet, filozof, dramaturg, diplomat şi memorialist, Lucian Blaga rămâne o personalitate unică în istoria spiritualităţii româneşti.
Născut la 9 mai 1895 în satul Lancrăm, lângă Sebeş, Lucian era al nouălea copil al preotului Isidor Blaga şi al Anei Blaga, născută Moga, de origine aromână. A fost nepotul lui Iosif Blaga, teoretician literar şi estetician. Urmează şcoala primară la Lancrăm şi la şcoala germană din Sebeş, după care se înscrie la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov, unde întâlnirea cu o lucrare a lui Vasile Conta îi trezeşte interesul pentru filozofie.
Din dorinţa de a evita încorporarea în armata austro-ungară, urmează timp de trei ani cursurile Seminarului Teologic de la Sibiu, fără a îmbrăţişa o carieră de preot.
Lucian Blaga îşi face debutul în literatură de timpuriu, la 26 martie 1910, în revista „Tribuna” din Arad, cu poemul „Pe ţărm”. Primul său eseu filozofic „Reflecţii asupra intuiţiei lui Bergson” apare în revista „Românul” din Arad la 25 martie 1914.
În anul 1916, când România intră în război de partea Antantei, la Viena, la Biblioteca Universitară, Lucian Blaga o cunoaşte pe Cornelia Brediceanu, viitoarea sa soţie. Tânărul Lucian îşi continuă studiile la Universitatea din Wiena unde obţine doctoratul în filozofie cu teza „Cultură şi Cunoştinţă”.
La 1 Decembrie 1918 este prezent la Marea Adunare Populară de la Alba Iulia, unde s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România nutrind un sentiment de adeziune totală la „entuziasmul naţional, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv al maselor”, cum avea să descrie poetul atmosfera din acea zi.
În anul 1919 îi apare primul său volum de versuri „Poemele luminii” la Sibiu. Volumul este salutat de Sextil Puşcariu, N. Iorga, I. Agârbiceanu.
Urmează o perioadă în care tânărul poet şi filozof se dedică unei cariere de diplomat. Astfel în 1926 este ataşat de presă la Legaţia României din Varşovia, în 1927 la Praga, apoi la Berna şi Viena, unde îndeplineşte misiunea de consilier de presă la Legaţia României. În această perioadă îl cunoaşte pe Nicolae Titulescu.
În anul 1930 se naşte Dorli, fiica poetului, cea care mai târziu se va ocupa de îngrijirea şi apariţia operelor lui Lucian Blaga.
Membru fondator al revistei „Gândirea”, redactor la „Cultura”, „Banatul”, „Patria”, „Voinţa”, a editat la Sibiu revista „Saeculum”, a colaborat la foarte multe ziare şi reviste. Inaugurată cu „Poemele luminii” în 1919, opera lui Blaga cuprinde până în 1943, încă şase volume „Paşii profetului” 1921, „În marea trecere” 1924, „Lauda Domnului” 1929; pentru care a primit Premiul Societăţii Scriitorilor din România, „Nebănuitele trepte” 1943, la care se adaugă versurile, în majoritate postume, din ciclurile „Vârsta de fier”, „1940-1944”, „Cântecul focului”, „Corăbii de cenuşă”, „Ce aude unicornul”.
La rândul său, dramaturgia blagiană, de la „misterul păgân”, „Zamolxe”, 1921, la „Tulburarea apelor” 1923, „Meşterul Manole” 1927, „Cruciada copiilor” 1930, „Avram Iancu” 1934, pune frecvent în ecuaţia elementaritatea existenţei cu aspiraţia spre absolut, miticul cu istoria. În anul 1937 este subsecretar de stat la Ministerul de Externe, iar în 1938 îndeplineşte funcţia de ministru plenipotenţiar la Lisabona unde rămâne până în anul 1939, an în care obţine catedra de filozofie a culturii la Universitatea din Cluj, creată special pentru el. A fost destituit după reforma învăţământului din 1948, devine cercetător la Institutul de Istorie şi Filozofie din Cluj.
A fost membru activ al Societăţii Scriitorilor Români şi al Academiei Române din anul 1936, rostind în cadrul recepţiei oficiale un celebru discurs sub titlul „Elogiu satului românesc”.
Spre sfârşitul anului 1960, starea sănătăţii sale se înrăutăţeşte. Este internat la clinica medicală din Cluj. La 6 mai 1961, la ora 4 şi 30 de minute, Blaga se stinge din viaţă. Este înmormântat pe 9 mai, ziua naşterii sale la Lancrăm. Prof. Dr. Gheorghe Anghel care a participat la înmormântarea lui Lucian Blaga spune că a fost o zi tristă, mohorâtă, ceremonia extrem de simplă desfăşurată în prezenţa câtorva prieteni.
Începând cu anul 1962, începe perioada de glorie postumă a lui Lucian Blaga. „Sub trecerea anilor, geniul său câştigă mereu noi valenţe şi adâncimi. E acum rândul operei sale să parcurgă un drum de fluviu”, afirmă Mircea Vaida.
„Secolul al XIX lea este al lui Eminescu. Ni se pare potrivit să spunem că secolul XX va fi socotit al lui Blaga”, scrie Constantin Noica.
Prima emisiune filatelică dedicată marelui poet şi filozof, este pusă în circulaţie la 9 mai 1995 şi este intitulată „100 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga”. Emisiunea este formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 150 lei, într-un tiraj de 500.000 mărci poştale. Machetator este Dinu Petre.
În anul 2001, 1 decembrie este pusă în circulaţie emisiune filatelică „Leul nou” formată din două timbre care ilustrează bancnota de 200 de lei. Pe timbru se regăsesc următoarele elemente grafice: portretul lui Lucian Blaga, semnătura în facsimil a poetului, un element floral reprezentat prin flori de mac, o carte deschisă la fila cu poemele „Autoportret” şi înscrisul 9 mai 1895.
Mărcile poştale cu Lucian Blaga precum şi: cărţi poştale, ilustrate maxime, întreguri poştale, plicuri speciale, ştampile omagiale, reprezintă un interes deosebit pentru colecţionari, atât pentru întocmirea de exponate filatelice, cât şi pentru îmbogăţirea colecţiilor.

Ioan Galdea

Festivalul Blaga face din Sebeş capitala culturală a României

Nume importante de filosofi, poeţi, scriitori, bibliotecari, critici literari şi exegeţi blagieni se vor afla la Sebeş în perioada 8-9 mai la ediţia a XXIX-a a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”: Achim Mihu, Dumitru Vatamaniuc, Eugen Nistor, Amalia Pavelescu, George Pişcoci (Franţa), Ion Miloş (Suedia), Radu Rotaru, Ion Brad, Doina Modola, Gheorghe Grigurcu. Din păcate, academicianul Mihai Cimpoi din Republica Moldova nu poate fi prezent la Alba Iulia. Şi din judeţ vor fi câţiva reprezentanţi din zona culturală, printre aceştia şi tânărul critic literar Diana Câmpan. Alte trei nume din zona credinţei au acceptat invitaţia de a participa la festival: ÎPS Bartolomeu Anania (prezenţa sa stă sub semnul întrebării din cauza problemelor de sănătate), ÎPS Andrei Andreicuţ şi ÎPS Lucian, mitropolit al Bisericii Greco-Catolice din Ardeal – după cum au declarat Mioara Pop, Constantin Şalapi şi Gheorghe Maniu, trei dintre organizatorii festivalului.

Gândit separat, dar completând cu o prezenţă masivă a cărţii, are loc Târgul de Carte  Alba Transilvana, ediţia a II-a, care se desfăşoară la Alba Iulia. La târg vor fi prezente 51 de edituri importante (sunt peste 2.000 de edituri în ţară) care vor aduce sute de cărţi (de la carte de specialitate, la carte pentru copii, beletristică). Surprize, realizate în colaborare de către organizatorii târgului şi cei ai festivalului, va fi prezentarea unei ediţii de lux „În marea trecere”, volum de poezii de Lucian Blaga sau lansarea volumului anastatic „Discobolul”, şi a publicaţiilor „Caietele Blaga” şi „Paşii Profetului”.

Iulian Brok