Primarul Mugurel Sârbu şi-a tras un detectiv particular

*Unul dintre consilierii personali ai primarului este detectiv particular, dar îşi face veacul mai mult pe la firma de ouă a primarului Mugurel Sârbu *Consilierii locali spun că primarul se foloseşte de această „armă” pentru a-i intimida

Până să înceapă scandalul monstru la administraţia locală din Sebeş, primisem o informaţie căreia nu ne venea să îi dăm crezare: primarul Mugurel Sârbu are consilier personal un… detectiv particular. Plătit din bani publici, un post călduţ în administraţia publică din Sebeş şi o continuare a serviciului anterior. Foarte multe referinţe nu am putut afla, iar ceea ce ştim nu poate fi făcut deocamdată public. Un lucru este însă cert, prin angajarea făcută de primarul Mugurel Sârbu, puterea acestuia în rândul anumitor organe de cercetare penală este mult mai facilă. Aşa se explică şi noile tensiuni la care sunt supuşi consilierii locali implicaţi în dosarul Romaqua şi teama unora de a nu ieşi din cuvântul lui Mugurel Sârbu. Mai mult, unii dintre consilierii locali ai PD-L ne-au spus că înainte de şedinţa de consiliu în care a fost aprobat bugetul local ar fi fost chiar o discuţie pe care unii au luat-o ca o ameninţare din partea actualului primar, în cazul în care anumite proiecte de hotărâre nu ar fi fost aprobate aşa cum dorea edilul şef.

Dacă cei mai mulţi s-au ferit să o spună pe şleau, problema pare a fi angajarea unui detectiv particular pe post de consilier personal al primarului municipiului Sebeş. Este vorba de Albu Mircea Ionel, care într-una din săptămânile lunii februarie, când am fost ceva mai „curioşi” să îi vedem pe viu programul de lucru la Primăria Sebeş, l-am găsit ore în şir la SC Triticum Sebeş SRL, mai pe româneşte ferma Gălbenel. Aţi ghicit, firma primarului Mugurel Sârbu. În aceeaşi perioadă am intrat şi în posesia pontajului din Primăria Sebeş. Aţi ghicit: pontat 100%. Adică a luat salariul complet de la Primăria Sebeş. Chiar dacă în acea perioadă domnul consilier stătea mai mult pe la ferma primarului, în loc să stea prin primăria primarului?! Mai mult, la acea dată în registratura Primăriei Sebeş nu existau acte doveditoare cu privire la activitatea consilierului personal sau un raport de evaluare făcut de şeful administraţiei locale. Pentru că nu am vrut să ridicăm atunci semne de întrebare, am încercat să le aflăm pe cale, să spunem, „neoficială”. Nu ne-ar mira ca peste noapte, însă, să apară. Se mai practică prin administraţiile publice locale: numere de înregistrare pentru acte „de umplutură” sunt date ulterior unor acte importante. Şi aşa se „fabrică” orice act de care ulterior este nevoie. Cum ar fi tocmai cele amintite mai sus.

Pentru a nu fi acuzaţi din nou de edilul din Sebeş că „dezinformăm” opinia publică, trebuie să mai spunem că pe adresa oficială a Inspectoratului General al Poliţiei Române, consilierul primarului din Sebeş apare pe lista detectivilor particulari ai judeţului Alba, cu numărul de licenţă 01208 eliberată în 4 februarie 2009. Acelaşi personaj care nu are publicată declaraţia de avere şi mai ales de interese pe site-ul oficial al administraţiei locale din Sebeş. Iar dacă angajarea unei persoane în cadrul cabinetului unui demnitar nu este reglementată de lege, fiind un „detaliu” uitat de Legiuitor, obligaţia de a-şi completa declaraţiile sus amintite nu mai intră la capitolul „dacă vrea muşchii mei”.

Dacă va fi nevoie, vom reveni cu detalii uimitoare din Sebeş!

Florin Soare

Primarul din Ocna Mureş este „un mare mincinos”

*Augustin Drăguţ îl acuză pe fostul primar de o vânzare posibil frauduloasă, în timp ce cu propria mână a semnat şi a aprobat vânzarea nu pe 121 de milioane de lei, ci pe 800 de milioane, cu o clauză contractuală precisă: investiţii de 900.000 euro în 6 ani *Actualul primar a fost acuzat că este „fie senil, fie un mare mincinos”, iar dovezile vorbesc de la sine

Ultimele declaraţii făcute de actualul primar al oraşului Ocna Mureş, Augustin Drăguţ nu au rămas netaxate. Acesta declara luna trecută următoarele: „Băile Sărate au fost vândute la un preţ de nimic în 2002 de primarul de atunci, domnul Vasile Bugnar, fără a avea o hotărâre de consiliu. Un teren de 28.800 mp a fost vândut la preţul unei garsoniere: 121 de milioane de lei atunci. Adică undeva la 0,17 eurocenţi/mp în centrul oraşului”.

Doar că acelaşi Augustin Drăguţ, în data de 28 octombrie 2003 în şedinţa de comisie din cadrul Consiliului Local Ocna Mureş semna în calitate de membru următorul proces verbal: „se avizează favorabil aprobarea vânzării „Complexului Băi Sărate” conform Procesului verbal de selecţie nr. 865/12.07.2002, preţul de vânzare fiind de 800.000.000 lei (n. red. – lei vechi), inclusiv TVA şi a investiţiilor pentru dezvoltarea acestui activ ce se vor derula pe o perioadă de 6 ani, în valoare de 900.000 euro”. Pentru a nu mai lăsa loc la alte interpretări privind incompetenţa sau competenţa şi a ex-primarului Sorin Cristea, prezentul proces verbal este semnat şi de acesta.

După cum lesne se poate observa dintr-o banală comparaţie, diferenţele sunt prăpăstioase. Cum le-a comentat primarul sub care această privatizare – care s-a dovedit ulterior eşuată din motive pe care le vom detalia în numerele viitoare – a avut loc? Foarte simplu şi direct.

Vasile Bugnar, perdantul scaunului de primar în campania din 2008 a declarat: „I-aş spune domnului primar Drăguţ că este un om oscilant, arogant şi un mare mincinos. Băile Sărate s-au privatizat cu suma de 800 de milioane, iar la punctul 2 al contractului este prevăzut ca investitorul să facă investiţie de 900.000 de euro, care la vremea respectivă era de aproximativ 35 de miliarde. Adică era cam jumătate din suma cu care s-a vândut UPSOM-ul. Băile erau în stare degradată şi oamenii cunosc foarte bine această realitate. Să afirme acum că el a ştiut de altă sumă… Ori este senil, ori nu are ţinere de minte, ori ceva se întâmplă… Bătrâneţea are o scuză! Dacă astăzi spun un lucru, iar mâine spun cu totul altceva, înseamnă că este zdruncinat ceva în mintea omului”, a mai declarat Vasile Bugnar, care a lăsat să se înţeleagă prin discursul şi aprecierile sale faptul că un control psihic ar fi binevenit în cazul actualului primar din Ocna Mureş.

Florin Soare

Zeci de teiuşeni se plâng de problemele create de Baumit

*Orice activitate economică în spaţiu deschis implică şi poluarea mediului înconjurător *Problemele intervin în momentul în care firmele îşi încalcă angajamentele, pentru a-şi micşora cheltuielile în speranţa că vor creşte profitul şi vor diminua costurile

În mod categoric, agenţii economici de anvergură, investitorii importanţi trebuie să aibă parte de un climat legal şi social favorizant. Departe de noi gândul de a agita apele din această privinţă, însă atunci când oamenii de rând au de suferit de pe urma activităţii acestora, lucrurile trebuie aduse la cunoştinţa opiniei publice şi, mai ales, a organelor de control abilitate. Este vorba de liderul austriac în domeniul materialelor de construcţie, Baumit, care la Teiuş are deschisă o fabrică de mortare uscate, cu o capacitate de aproape 200.000 de tone.

Doar că această producţie colosală de la Teiuş, care satisface nevoile întregii ţări în domeniu (comparativ, prima fabrică Baumit deschisă la Bucureşti în anul 2001 produce doar 80.000 de tone pe an) nu trece neobservată în ceea ce ar însemna nivelul de poluare. Sau, cel puţin, aşa se plâng locuitorii din zonă: „Sunt în domeniu şi cunosc foarte bine ce înseamnă transportul de mare tonaj. Maşinile cu care firma Baumit transportă materia primă din Geomal la fabrica din Teiuş sunt încărcate la maxim sau chiar peste limită, transportând şi peste 50 de tone de piatră din carieră. La această greutate se adaugă greutatea maşinii, iar rezultatele se văd în crăpăturile caselor oamenilor din această zonă şi de pe traseul pe care îl au aceste maşini. Mai mult decât atât, maşinile circulă fără prelată, încălcând astfel reglementările în acest domeniu. Ca atare, rezultă foarte mult praf, care afectează calitatea vieţii celor ce locuiesc de-a lungul traseului pe care îl au aceste maşini care aduc piatră la Baumit”, ne-a declarat Florea Dumitru, consilier local în cadrul Consiliului Local Teiuş.

De asemenea, acesta ne-a precizat că la momentul în care s-au pus bazele investiţiei, directorul Baumit şi-ar fi luat angajamentul în faţa oamenilor şi a conducerii Primăriei Teiuş că în momentul în care se va intra pe producţie, firma va face un drum de ocolire a localităţii Teiuş, care să facă legătura dintre fabrică şi drumul naţional. Doar că era o investiţie în plus. Aşa că, s-a ales varianta mai uşoară: totul a fost dat uitării. De altfel, reprezentantul zonal al Baumit ne-a declarat recent că nu îşi aduce aminte de o asemenea prevedere şi că în dosarul de aprobare urbanistică nu ar fi fost prevăzut un astfel de drum.

„Am făcut o groază de plângeri la primărie… nu ne bagă nimeni în seamă. Le-am spus că noaptea când dau drumul la producţie şi chiar şi ziua ne învăluie un nor alb. Nici nu mai putem respira. Ne doare gâtul îngrozitor. Nu interesează pe nimeni. Primarul vine în campanie şi în rest nici nu calcă pe aici. Şi atunci vine şi parcă îl aud: da, este o problemă. Gata! O rezolvăm… Nu ne-a dat nici un sprijin”, ne-au declarat locatarii din blocul din apropierea fostei fabrici de zahăr din Teiuş.

Florin Soare

(Va urma)

Primarul Mugurel Sârbu i-a tras cu şoseaua de centură în cap deputatului Negruţ

*Şoseaua de centură a Sebeşului nu este o şosea politică sau politizată, ci una care trebuie să se facă *După 10 ani de poveşti pesediste, liberale şi pedeliste, edilul Mugurel chiar vrea să rămână ceva în urma lui *Diferenţa dintre oamenii politici şi oamenii din administraţie: colosală

După mai multe erori prezentate de senatorul PD-L Nicolae Dobra, dar mai ales de către deputatul Clement Negruţ, care au bulversat total cunoştinţele sebeşenilor despre mult discutatul şi disputatul proiect al centurii Sebeşului, primarul Mugurel Sârbu a făcut lumină în acest caz. Asta după ce a taxat finuţ şi diplomat modul în care deputatul Clement Negruţ vrea să îşi „aroge” anumite realizări care nu ţin numai de el. „Am constatat cu stupoare în mai multe ziare judeţene care au participat la conferinţa de presă a PD-L că… nu ştiu dacă s-au spus sau nu s-au spus acele lucruri… dar sunt lucruri care nu erau în acord cu realitatea de astăzi.(…) Nu ştiu de ce nu am fost invitat eu sau domnul viceprimar pentru a aduce o serie de lămuriri suplimentare”, a declarat edilul Sebeşului, Mugurel Sârbu…

Sebeşul va avea centură, indiferent cum

În cursul anului trecut s-a finalizat Studiul de prefezabilitate a şoselei de centură a municipiului Sebeş, un studiu care a costat 60.928 de lei. Acest studiu a fost aprobat în Consiliul local Sebeş în luna iunie 2009, ulterior fiind demarată procedura pentru studiul de fezabilitate. Contrar celor spuse de deputatul Clement Negruţ, studiul de fezabilitate a fost semnat abia la sfârşitul anului trecut, contractul fiind semnat abia în luna noiembrie, şi este următoarea etapă până la realizarea centurii. Urmează apoi documentaţia de expropriere şi exproprierea propriu-zisă.
Ca atare, deşi deputatul PD-L Clement Negruţ se lăuda că lucrările la şoseaua de centură vor începe încă din această vară, în realitate şi respectând toate etapele unei lucrări de o asemenea anvergură, prima lopată va fi pusă la treabă cel mai devreme în primăvara anului 2011.

Finanţare externă pentru şoseaua Sebeşului

Primarul Mugurel Sârbu este ferm hotărât să facă şoseaua de centură în acest ultim mandat în fruntea administraţiei locale din Sebeş. În acest sens, dacă va fi uitat de Ministerul Transporturilor şi de Consiliul Judeţean Alba, există un as în mânecă: finanţarea străină. Este vorba de un posibil împrumut pe 20 de ani de la o societate financiară din Anglia, cu o dobândă de aproximativ 6,5%.
Asta va însemna probabil o povară pe umerii sebeşenilor, însă deja se prefigurează o soluţie: taxă de tranzit. Practic, dacă totul se va face în regie proprie, municipalitatea ar putea să introducă taxarea la intrarea pe centură, care ar putea să scoată atât împrumutul cât şi lucrările de întreţinere.

Florin Soare

Locuitorii din judeţ încep să plătească pentru primarii leneşi, prost pregătiţi, ignoranţi sau incompetenţi

*Străzi ca după bombardament, cratere uriaşe care trimit maşinile direct în service şi o ignoranţă greu de înţeles a primarilor *La Teiuş, edilul i-a ameţit pe consilierii locali că „nu se poate”, decât să se pună pe treabă *Unii primari adoptă dictonul „decât să munceşti degeaba, mai bine leneveşti degeaba” *Pentru că în administraţia locală nu există criterii de performanţă, primarii preferă „să taie frunză la câini”, pentru că salariile babane oricum şi le primesc

România va rămâne şi pe mai departe cea mai înapoiată ţară, pentru că orice tractorist a ajuns primar. Poate că nu este cazul primarului din Teiuş, care sperăm că are o altă pregătire profesională, care rămâne însă secretă deocamdată (pe site-ul oficial al instituţiei, în dreptul primarului MATEICA IACOB DORIN CORNEL nu figurează nici un CV, fie pentru că nu are ce arăta, fie pentru că a omis să îşi publice pentru că Legea nu îl obligă).

Însă, după cum arată oraşul Teiuş la capitolul infrastructurii rutiere, lucrurile sunt clare: PD-L-istul Mateica Dorin conduce Primăria Teiuş ca pe un tractor. Dintr-un motiv simplu: orice tractor merge şi pe terenuri accidentate. Iar faptul că localitatea sa este străbătută de un drum naţional, i-a mai scos din „pârleală”. Pentru că dacă ar fi fost ca DN 1 pe raza localităţii Teiuş să fie în administrarea primăriei conduse de edilul Mateica Dorin, atunci absolut toţi şoferii i-ar fi „umplut frigiderul” cu multe vorbe de dulce…

Incompetenţă, neştiinţă sau indolenţă?

Cu toată incompetenţa de care l-am putea bănui pe unul ca Mateica Dorin, un edil care nu este la primul mandat, pentru a avea oarecare circumstanţe atenuante, primarul PD-L a afirmat chiar răspicat că „Teiuşul nu se califică pe axa 2 pentru că este un oraş cu mai puţin de 10.000 de locuitori”. Şi, acesta a persistat în prostie, ignoranţă sau fiecare să o denumească aşa cum crede de cuviinţă: „Am făcut proiecte, dar nu ni le-au primit pentru că nu eram eligibili”.
Minciună de la un cap la altul! O minciună grosolană pe care însă o resimt locuitorii oraşului Teiuş, pentru că aproape toate drumurile urbane din localitate arată ca după război: pline de gropi şi noroi. Explicaţia, pe lângă această inepţie editată de primarul Mateica Dorin, este şi faptul că „nu se poate asfalta un drum fără ca înainte să se facă canalizarea”.

Şi, pentru că primarul Teiuşului probabil că habar nu are ce înseamnă axele prioritare sau fondurile structurale, oraşul mai sus amintit este unul dintre puţinele localităţi din judeţ care nu a făcut nimic sau aproape nimic în procesul de absorbţie al fondurilor europene. Mai are rost să amintim prostelile cu care a venit în campania electorală din 2008? Credem că nu mai are nici un efect şi ar demonstra o dată în plus minciuna sau ipocrizia edilului din Teiuş.

ADR Centru nu are nici un proiect depus de Primăria Teiuş!

Realitatea pare a fi însă cu totul alta. Primăria Teiuş, condusă cu mână de fier de primarul Mateica Dorin, a fost incapabilă să depună măcar un singur proiect pentru modernizarea unui singur drum din localitate. Iar această realitate a fost confirmată de directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, Simion Creţu, care a declarat: „Prin Programul Operaţional Regional, pe Axa Prioritară 2 erau eligibile proiectele de reabilitare/modernizare a drumurilor judeţene, a centurilor de oraşe şi municipii şi de asemenea erau eligibile proiectele de modernizare a străzilor urbane. Este vorba despre reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi din mediul urban (categoria 1, 2 si 3). În ceea ce priveşte Primăria Teiuş, acesta nu are depus nici un proiect pe Programul Operaţional Regional, axa prioritară 2”, a precizat Simion Creţu.

Dintr-o gravă neştiinţă incompatibilă cu funcţia de primar, probabil că edilul Mateica Dorin a „confundat” Axa 2 din POR cu Axa Prioritară 1, subdomeniul centre urbane, reprezentate de oraşe/municipii cu peste 10.000 de locuitori, altele decât polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană. Mai pe româneşte, pe Axa 2 putea şi avea obligaţia morală să depună cât mai multe proiecte pentru modernizarea drumurilor urbane.
Cât vor plăti teiuşenii această gafă impardonabilă a edililor din cadrul Primăriei Teiuş? Foarte scump. Dintr-un motiv foarte simplu: Primăria Teiuş a pierdut acest tren al modernizării. Şi asta pentru că depunerea de proiecte s-a închis la data de 6 iunie 2009. Ca atare, Axa prioritară 2 nu mai este activă. Prin urmare, fie Consiliul Judeţean Alba va trebui să aloce fonduri pentru a acoperi „gropile incompetenţei”, fie teiuşenii vor da şi pe mai departe în gropi, deşi nu ei sunt cei nevinovaţi conform zicalei deja populare referitoare la prostia umană: proşti de dau în gropi… .
Vom continua cu astfel de exemple care ne demonstrează, o dată în plus, de ce nu merg lucrurile aşa cum ar trebui în această ţară!

Florin Soare

Pagina urmatoare »