La Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia din Alba Iulia a început astazi Conferinţa Internaţională cu tema: „Religie şi Politică. Relaţia dintre Biserică şi Stat de la Constantin cel Mare la Europa Post-Maastricht”.
La deschiderea conferinţei, care a ajuns la a XII-a ediţie, au fost prezenţi ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, ÎPS Irineu Pop – arhiepiscopul Alba Iuliei, PS Gurie Georgiu – episcopul Devei şi Hunedoarei, Andrei Marga – preşedintele Institutului Cultural Român, profesorul Herman Tristram Engelhardt jr. – Universitatea Rice din SUA, Victor Opaschi – ministru secretar de stat pentru Culte, subprefectul Cornel Murg, Sorin Bumb – reprezentant al preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel.
Gazdă, moderator al discuţiilor a fost părintele Emil Jurcan, decanul Facultăţii de Teologie.
Una din cele mai aşteptate comunicări a fost cea a profesorului Andrei Marga, filozof şi analist al societăţii actuale.
Andrei Marga: „Constituţiile moderne se bazează pe separarea dintre stat şi biserică. Două constituţii prevăd acest lucru, cea americană, care garantează libertatea religioasă a ficărui cetăţean, şi cea franceză, care separarea totală dintre stat şi biserică. Tot din Statele Unite vine o mişcare, umanismul secular (al cărui ideolog este Paul Kurtz), care spune că religia trebuie scoasă nu doar din activitatea socială, ci şi din viaţa personală a cetăţenilor. (…)
Aşa cum spunea şi mitropolitul Streza, este nevoie de o clarificare a relaţiilor stat-biserică şi religie-politică. Religia nu poate fi separată de politică; a spus acest lucru doamna cancelar Merkel într-o conferinţă la Cluj. Apolitismul nu înseamnă apartidism. Religia nu este apolitică, aşadar statul nu poate fi indiferent la credinţele cetăţenilor. A fi politic înseamnă a fi în Cetate, înseamnă a te implica în treburile Cetăţii.
Rabinul Berlinului Moses Mendelssohn a spus în lucrarea sa Ierusalim (apărută în anul 1783) că nici o putere de stat nu are dreptul să constrângă credinţele cetăţenilor”.
Concluziile profesorului Andrei Marga s-ar rezuma astfel: 1.Un stat care se declară neutru faţă de religie, oricât ar fi de liberal şi modern, nu poate să afecteze credinţele cetăţenilor. 2.Democraţiile nu sunt sustenabile dacă nu se bazează pe valori culturale, morale. 3.Legăturile dintre religie şi politică nu pot fi tăiate, oprite, blocate (părintele Joseph Ratzinger, cel care ulterior a devenit Papă, a spus chiar că terorismul, fanatismul politic, se alimentează din religie).
Profesorul Marga mai spune că trebuie să se revină la conotaţia iniţială a termenului de laicitate (care nu însemna opus religiei, ci însemna independenţa de gândire). De asemenea mai trebuie revăzut termenul „secularizare” care iniţial însemna trecerea unei proprietăţi din domeniul bisericii în domeniul statului, dar astăzi înseamna slăbirea credinţei.
„Părintele Joseph Ratzinger a combătut teoria care spunea că iluminismul are o tendinţă de autodistrugere, completând că se întâmplă acest lucru doar dacă nu se reintră în legătură cu religia”, a concluzionat Andrei Marga.