Cu o săptămână înainte de serbarea Învierii Domnului, în calendarul creştin ortodox se prăznuieşte Intrarea Domnului în Ierusalim, numită în popor şi Floriile (de la latinescul „floralia” sau „florilie”, sărbatoarea florilor).
Praznicul ne aminteşte de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi. Este o sărbătoare veche, primele menţiuni despre aceasta provenind din secolul IV.
În vechime, Duminica Floriilor era începutul săptămânii numite a Paştilor. De aceea, era numită şi Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi, cei ce urmau să fie botezaţi mergeau cu mare solemnitate la episcop, spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe “Crezul”. Încă din secolul al IV-lea, în biserici se aduc ramuri de salcie, care sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor, în amintirea ramurilor de finic şi de măslin, cu care mulţimile au întâmpinat pe Domnul la intrarea Sa triumfală în Ierusalim şi pe care credincioşii le poartă în mâini ca semn al biruinţei împotriva morţii, câştigată de Domnul prin învierea lui Lazar, săvârşită cu o zi mai înainte (Sâmbăta Floriilor sau a lui Lazăr) şi apoi prin Învierea Sa. În seara acestei duminici încep în biserici frumoasele slujbe ale deniilor din săptămâna Sfintelor Patimi.
Trebuie precizat că în Duminica Floriilor, Biserica a rânduit să fie dezlegare la peşte, urmând ca în săptămâna patimilor postul să fie unul mai strict.
Pe aceasta cale le uram tuturu care poart numele de Florin, Florina si alte nume de flori un sincer La multi ani! (S.P.)