*Statuia de sec. II d.Ch. îl reprezintă pe zeul roman Hercules…
Poliţiştii din Alba Iulia au prins în flagrant un localnic care încerca să valorifice o statuie antică reprezentându-l pe Hercules, cel mai important zeu roman.
Lucrarea din marmură albă (provenind probabil din cariera de la Aphyon, Asia Mică) are circa 80 cm înălţime şi circa 65 kg în greutate. Personajul este în mişcare, fiind realizat cu mult rafinament. Partea din spare a personajului este realizată foarte atent, ceea ce înseamnă că lucrarea era amplasată undeva unde putea fi văzută de jur împrejur; probabil era amplasată într-o curte (sau piaţă), accesibilă publicului.
Piesa a fost recuperată în urmă cu 2 zile, dar ea a fost descoperită în iunie 2012 (posibil chiar mai repede în acelaşi an), după cum precizează poliţiştii.
Corpul a fost găsit în urma unui flagrant, iar soclul statuii la altă persoană din Partoş. Cel care a găsit corpul este un un tânăr de 38 de ani, şeful unui şantier de construcţii din cartierul partoş; el a încercat să vândă statuia cu 6.000 euro.
„Dacă ne-o preda, acea persoană primea 30 la sută din preţul ei estimat”, a precizat Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Alexandru Diaconescu, conferenţiar universitar la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, specialist de arheologie antică şi istoria artei antice, a descris statuia lui Hercules de la Partoş (Colonia Aurelia Apulensis: „Marmura e ca aceea a lui Liber Pater, provine probabil din atelierul de la Dokimon (Dokimeion), din Frigia (Asia Mică, pe actualul teritoriu al Turciei).
Statuia redă un tip iconografic pe care îl regăsim la Hercules al lui Lisip (sculptor de casă al lui Alexandru cel Mare). Originalul este din bronz, ulterior s-au realizat două serii de copii: o primă serie, de Hercules farnezian (care respectă în mare originalul) şi a doua serie, de Hercules baroc, în care anumite trăsături fizice sunt accentuate, subliniate.
Artistul nostru a accentuat uneori prea tare anumite detalii musculare, dar s-a menţinut aproape de modelul lisipian (original), diferit de seria cu Hercules farnezian sau cu seria barocă a reprezentărilor lui Hercules.
Părerea mea este că piesa a fost spartă recent pentru că nu sunt resturi de pământ (la zonele de ruptură).
Tehnica de redare a părului, a cutelor, foarte fină, barba bogată, sunt specifice epocii lui Hadrian Antoninul, deci prima jumătate a sec. II d.Ch.”.
„În Dacia au fost găsite circa 10 exemplare de Hercules, dar piesa de la Partoş este cea mai bine realizată din punct de vedere artistic. O statuetă reprezentându-l pe Hercules, descoperită la Mehadia, în zona Băilor Herculane, se află acum la Kunsthistorisches din Viena; statueta are doar 52 cm.
La muzeul albaiulian există şi un Liber Pater, şi zeiţa Nemesis, ceea ce face foarte importantă colecţia muzeului.
La Christies licitaţia pentru o asemenea piesă poate începe de la 300.000-400.000 dolari, mai ales dacă şi are o poveste, dacă se ştie de unde provine etc, a concluzionat Alexandru Diaconescu.
Gabriel Rustoiu, directorul muzeului albaiulian, a precizat: „Acest Hercules prezintă 3 din cele 12 munci ale lui Hercules: uciderea leului din Nemeea, prinderea taurului din Creta, furtul merelor din grădina hesperidelor”.
Dr. Radu Ciobanu, specialist în istoria artei la muzeul albaiulian, a declarat la rândul său: „Prezenţa acestei statui poate fi legată de prezenţa pentru câteva zile la Apulum a împăratului Caracala. Este vorba de o capodoperă pe care ochii comunităţii trebuia s-o vadă. Din păcate lipseşte un text sau un nume de care să ne putem lega”.