Conform rezultatelor finale ale recensământului din 2011 date publicității joi, la 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Alba era de 342376 persoane, din care 173925 femei (50,8%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 40371 persoane (din care, 19164 femei).
Comuna Ighiu are aproape același număr de locuitori ca Zlatna și Cîmpeni
Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ – municipiul Alba Iulia, este de 63536 persoane. Populaţia stabilă a municipiilor şi a celor mai importante oraşe este următoarea: municipiul Sebeş (27019 persoane), municipiul Aiud (22876 persoane), oraşul Cugir (21376 persoane), municipiul Blaj (20630 persoane), oraşul Ocna Mureş (13036 persoane), oraşul Zlatna (7490 persoane) şi oraşul Câmpeni (7221 persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt: Ighiu (6283 persoane), Săsciori (5757 persoane), Vinţu de Jos (4801 persoane), Unirea (4796 persoane), Jidvei (4617 persoane), Bistra (4540 persoane), Galda de Jos (4516 persoane), Şona (4067 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Ceru Băcăinţi (269 persoane), Ponor (540 persoane), Râmeţ (574 persoane), Intregalde (577 persoane), Ocoliş (616 persoane), Mogoş (731 persoane), Ohaba (757 persoane).
58% Din populația județului trăiește în mediul rural
În municipii şi oraşe trăiesc 198412 persoane, reprezentând 58,0% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 0,5 puncte procentuale în detrimentul mediului rural rural.
Peste 56% din populația județului are vârsta între 25-64 de ani
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,4% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 11,5%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (56,1%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 17,0% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,4% în totalul populaţiei stabile.
Peste 90% dintre locuitorii din Alba s-au declarat români
La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 321960 persoane (din totalul celor 342376 persoane). S-au declarat români 291850 persoane (90,7%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 14849 persoane (4,6%), numărul celor care s-au declarat romi a fost de 14292 persoane (4,4%), iar germani 728 persoane (0,2%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 sunt: sunt italieni (68 persoane), turci (24 persoane), evrei (20 persoane).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 3,7% la 4,2%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie maghiară (de la 5,4% la la 4,3%).
Potrivit liberei declaraţii a celor 322018 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 94,2% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 4,5% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,1%, iar limba germană pentru 0,2% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limba italiană reprezintă limba maternă pentru 2 persoane din 10000 care fac parte din populaţia stabilă stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 121 persoane.
87,7% dintre “albanezi” sunt ortodocși
Structura confesională a fost declarată de 321582 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 87,7% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 3,4% s-au declarat de religie reformată, 2,9% de religie greco-catolică, 2,0% de religie penticostală, 1,0% de religie romano-catolică şi 1% de religie baptistă. Ponderi între 0,5% – 0,1% au înregistrat următoarele religii: martorii lui Iehova, unitariană, creştină după Evanghelie, adventistă de ziua a 7-a, evanghelică (confesiune Augustană şi luterană). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,07% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,2%% din totalul populaţiei.
36,6% dintre locuitorii județului nu au fost căsătorite niciodată
Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 49,8% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 84577 bărbaţi şi 85980 femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 36,6%, persoanele văduve reprezintă 9,8% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 3,8%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 8630 persoane.
Peste 3000 de analfabeți în Alba
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 42,1% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 45,0% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 12,9% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 3194 persoane analfabete.
Peste 16.000 de albanezi plecați în străinătate
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 16989 şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.