adevărul din spatele unor mituri legate de sănătate vechi de când lumea, prezentate de specialişti în domeniu, citaţi de dailymail.co.uk.
Mit: Alcoolul nu se combină cu antibioticele
Fapt: Este înţelept să eviţi alcoolul în timpul tratamentului medicamentos, pentru că este posibil ca o combinaţie între cele două să provoace o stare de rău. Însă alcoolul consumat în timpul tratamentelor cu antibiotice nu are acest efect. Mitul a apărut pentru că există multe medicamente care interacţionează cu alcoolul, crescând concentraţia doctoriei sau provocând apariţia mai rapidă a stării de ebrietate. Nu este şi cazul antibioticelor. Singura excepţie o constituie Metronidazol, care, în combinaţie cu mici cantităţi de alcool, provoacă vomă, potrivit profesorului Sean Woodard, de la Royal Pharmaceutical Society, Marea Britanie.
Mit: Consumul excesiv de zahăr provoacă apariţia diabetului
Fapt: Diabetul nu este provocat de consumul excesiv de zahăr, ci de insuficienţa pancreatică, organul nefiind capabil să producă suficientă insulină pentru a controla nivelul de glucoză din sânge, a explicat Caroline Butler, specialist la Diabetes UK. Medicul a avertizat, totuşi, că diabetul de tipul II este declanşat de obezitate, care apare din cauza consumului excesiv de dulciuri. Este, de asemenea, un mit că cei care suferă de diabet de tipul II trebuie să consume produse fără zahăr. Nu este cazul, mai ales că produsele destinate diabeticilor conţin îndulcitori artificiali, cu efect laxativ. Consumul de zahăr trebuie să fie monitorizat cu grijă în cazul acestor pacienţi.
Mit: Examinarea sânilor poate evita decesul din cauza cancerului mamar
Fapt: Ideea a fost discreditată de un studiu american, la care au participat 266.000 de femei, efectuat de Centrul de cercetări oncologice Fred Hutchinson, din Seattle. Rata de decese din cauza cancerului mamar a fost aceeaşi în grupul care practica examinarea lunară sânilor ca şi în grupul care nu făcea acest lucru. Mai mult, autoexaminarea sânilor poate contribui la accentuarea anxietăţii şi la biopsii inutile. Este mult mai importantă conştientizarea bolii, a indicat Lester Barr, consultant la Centrul de prevenire a cancerului mamar Genesis din Mamnchester. „Examinarea sânilor nu are impact asupra mortalităţii, însă cele care reacţionează urgent la modificări vizibile ale sânilor pot reduce nevoia unui tratament mai îndelungat, a adăugat specialistul. Acesta a adăugat că programele de scanare şi mamografiile au îmbunătăţit rata de supravieţuire.
Mit: Vaccinurile antigripale provoacă apariţia gripei
Fapt: Vaccinurile acestea pot provoca iritaţii pe braţul pe care au fost administrate sau o uşoară febră, însă nu provoacă apariţia gripei, a indicat doctorul Sarah Brewer, explicând că medicamentul nu conţine germeni vii. Mitul a apărut pentru că vaccinul este administrat de obicei toamna, un moment în care numărul cazurilor de boli precum răcelile atinge punctul maxim. Când oamenii răcesc, aceştia confundă simptomele cu cele ale gripei şi le asociază eronat cu vaccinul. Este, de asemenea, un mit ideea că oamenii sănătoşi nu ai nevoie de vaccin, acesta fiind recomandat tuturor persoanelor peste 65 de ani, al căror sistem imunitar este mai scăzut, chiar dacă sunt sănătoase.
Mit: Spălarea dinţilor după consumul dulciurilor previne apariţia cariilor
Fapt: Acest lucru trebuie evitat, pentru că, după consumul dulciurilor sau alimentelor acide, smalţul dinţilor de înmoaie, spune doctorul Phil Stemmer, de la clinica Teeth For Life din Londra. Perierea poate distruge stratul protector al dinţilor. Smalţul se întăreşte în aproximativ o oră după
consumarea acestor tipuri de alimente.
Mit: Purtarea ochelarilor înrăutăţeşte vederea
Fapt: Odată cu înaintarea în vârstă, vederea se deteriorează în mod natural, de aceea multe persoane poartă ochelari începând cu vârsta a doua. Unii oameni cred că purtatul ochelarilor „leneveşte” ochii, acest lucru fiind desfiinţat de medicii oftalmologi.
Mit: Durerile constante de cap pot fi semnul unei tumori cerebrale
Fapt: Rareori durerile de cap pot fi simptom al unei tumori cerebrale, spune John Wadley, neurochirurg la spitalul Barts and The London. Tumorile cerebrale pot provoca dureri de cap, însă oamenii trebuie să se neliniştească dacă acestea sunt asociate şi cu alte semne, precum problemele de memorie, schimbările de personalitate sau tulburări de ehilibru. În orice situaţe este necesară o programare la medic.
Mit: Masajul provoacă răspândirea cancerului
Fapt: De vreme ce boala este provocată de diviziunea celulară necontrolată, mulţi pacienţi cred că presarea pielii poate încuraja celulele să se multiplice. Însă specialiştii spun că nu există studii care să vină în sprijinul acestei idei. Mai mult, masajul este benefic pentru reducerea anxietăţii sau a altor simptome.
Mit: Excesul de greutate este semn al unui metabolism lent
Fapt: Metabolismul lent nu poate fi o scuză pentru excesul de greutate. Doctorul David Ashton, de la Healthier Weight Centres, spune că există unele persoane obeze care au, de fapt, un metabolism mai rapid. Cu cât o persoană este mai grasă cu atât rata metabolismului bazal este mai mare, aceasta fiind nevoită să consume mai multe calorii pentru a supravieţui. Metabolismul devine mai lent pe măsură ce greutatea corporală scade.
Actul sexual poate provoca infarct la bărbaţi
Fapt: Şansele ca un bărbat de 50 de ani, nefumător, să sufere un infarct sunt de una la un milion. Un act sexual creşte aceste riscuri la două la un milion. Sexul, ca şi alte forme de exerciţiu fizic, creşte riscul de infarct la bărbaţii care suferă de maladii cardiace sau care suferă de dureri în regiunea pieptului, care suferă de hipertensiune arterială, au un muşchi cardiac slăbit sau suferă de palpitaţii cardiace. Sexul creşte pulsul la 130 de bătăi pe minut, aproape acelaşi efect avut asupra inimii de urcarea unor scări timp de 15 – 20 de secunde.
Mit: Modificarea dietei alimentare ajută la reducerea colesterolului
Fapt: O dietă echilibrată, săracă în grăsimi şi bogată în legume şi fructe este importantă pentru sănătatea generală. Însă o astfel de dietă şi produsele cu nivel scăzut de colesterol, precum margarina, sunt rareori suficiente pentru reducerea semnificativă a nivelului de colesterol din sânge, a indicat doctorul Mel Lobo, specialist în medicină cardiovasculară. De fapt, în aceste condiţii se poate remarca o reducere a colesterolului cu maxim 10%. Nivelul ridicat de colesterol este cel mai adesea moştenit genetic, de aceea, modificările alimentare nu vor fi semnificative în acest sens. Tulburarea poate fi tratată cu ajutorul statinelor, dieta alimentară echilibrată fiind necesară pentru menţinerea nivelului scăzut de colesterol obţinut prin tratament. Nivelul ridicat de colesterol nu este periculos în sine, însă este un marker pentru alte maladii grave, precum hipertensiunea arterială.
Mit: Cancerul pulmonar este o maladie a fumătorilor
Fapt: Deşi este principala cauză a apariţiei cancerului, unul din opt cazuri nu este asociat fumatului. Fumatul pasiv şi expunerea la substanţe poluante, precum azbestul, pot creşte riscurile, însă maladia poate apărea şi la persoanele care nu au trăit în astfel de condiţii, a explicat doctorul generalist Dawn Harper. 8% din bărbaţii şi 20% din femeile cu cancer pulmonar nu au fumat niciodată. Medicul trebuie, însă, consultat în cazul unor simptome precum tuse prelungită şi scădere în greutate.
Mit: Mă simt mai bine, deci nu trebuie să urmez tot tratamentul cu antibiotice
Fapt: Medicii prescriu, de obicei, câteva zile în plus de tratament pentru a se asigura că bacteriile au fost eliminate. Din acest motiv starea de bine apare înainte de încheierea tratamentului. Dacă acesta nu este finalizat există riscul să mai rămână câteva bacterii în organism. Acestea se vor multiplica, dar se pot şi muta, devenind rezistente la antibiotice.
Mit: Amorţelile şi înţepăturile pot fi semn de scleroză multiplă
Fapt: Foarte rar, această asociere este valabilă, spune neurologul Mike Boggild, de la Walton Centre din Liverpool. Cel mai adesea, aceste simptome sunt provocate de presiunea pe un nerv, putând apărea din diverse motive, de la purtarea unor pantofi prea strâmţi la dormitul cu capul pe braţ. Senzaţia ar trebui să dispară în câteva minute. În cazul sclerozei multiple, simptomele persistă câteva zile şi sunt asociate cu altele, de exemplu, cu dispariţia simţurilor în membre. Riscul creşte dacă boala există în familie.
Mit: Cu cât speli dinţii mai mult cu atât mai bine
Fapt: Perierea în exces poate provoca paradontoză şi poate distruge smalţul dinţilor. Perierea dinţilor timp de două minute, de cel puţin două ori pe zi, este suficientă.
Mit: Cremele de protecţie solară previn cancerul pielii
Fapt: Cancerul este consecinţa arsurilor solare. Reducerea expunerii la soare, chiar şi dacă se foloseşte crema de protecţie micşorează riscul de arsură, însă acest lucru nu înseamnă că maladia poate fi prevenită, mai ales dacă persoana petrece multe ore în soare. Cremele sunt simple filtre şi nu blochează total razele soarelui.
Mit: Oboseala constantă este semnul unei anemii
Fapt: Deşi oboseala este un simptom comun, aceasta este de obicei provocată de depresie, stres sau sedentarism. Semnele clasice ale anemiei includ paloare, slăbiciune, stare de leşin, insuficienţă respiratorie, palpitaţii, dureri de cap, dureri de gingii, oase fragile.