Constatăm că la Cluj Napoca a avut loc o dezbatere pe marginea patrimoniului cultural de la Roșia Montană. Ne exprimăm dezacordul că la această dezbatere nu au fost invitați și specialiștii care au desfășurat la Roșia Montană cel mai amplu program de cercetare arheologică din România, coordonat ştiințific de către Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti) şi autorizat de către Ministerul Culturii. Dacă acești specialiști români și străini de renume mondial ar fi fost invitați la dezbatere, ei le-ar fi comunicat participanților că obiectivele importante ale patrimoniului cultural de la Roșia Montană se află în afara zonei miniere.
Vă informăm că în urma studiilor complexe desfăşurate în ultimii 10 ani la Roșia Montană, s-au identificat şi delimitat următoarele zone protejate in situ:
Carpeni – 23,3 ha, complexul de galerii Cătălina-Monuleşti, Piatra Corbului – 5,4 ha, Tău Găuri – 3 ha, Jig Văidoaia, reprezentând zone protejate cu valori arheologice, care se întind pe o suprafață de peste 31 ha;
Centrul lstoric – 137 ha, Biserica Greco-Catolică – 4 ha și zona Primăriei actuale – 3 ha, reprezentând zone de protecţie a valorilor arhitecturale şi urbanistice, care se întind pe o suprafață totală de peste 144 ha.
Dacă se va deschide mina de la Roșia Montană vor fi investiți 100 mil. dolari în patrimoniul din România, dintre care 70 mil. dolari în protejarea și conservarea acestor obiective de la Roșia Montană.
De asemenea, considerăm inacceptabilă o dezbatere publică fără să fie invitați printre vorbitori și reprezentanți ai comunității locale. Autoritățile și comunitatea locală nu susțin demersul de înscriere pe lista UNESCO a Roșiei Montane, dorința comunității fiind de fapt punctul de plecare chiar într-o discuție teoretică a unui astfel de subiect oriunde în lume.
Mai mult, la referendumul județean de anul trecut, peste 80% din locuitorii comunei Roșia Montană au votat pentru repornirea mineritului, singurul care ne oferă locuri de muncă, posibilitatea dezvoltării zonei și care poate pune la dispoziție fondurile reale pentru restaurarea și salvarea patrimoniului cultural.
În prezent, zeci de reprezentanți ai sindicatului nostru lucrează la amenajarea patrimoniului din Roșia Montană. Noi știm că patrimoniul poate fi salvat cu bani și cu oameni, nu cu vorbe și rapoarte.
Noi știm că mineritul și patrimoniul nu se exclud, ci, dimpotrivă, pot coexista. Ajutați-ne să salvăm patrimoniul de la Roșia Montană prin minerit, nu prin vorbe și demagogie.
Cristian Albu,
Președintele Sindicatului “Viitorul Mineritului” din Roșia Montană