Cetatea Alba Carolina, una dintre cele mai puternice puncte de atracție ale momentului în materie de “cetate medievală” din Transilvania … mă scuzați, din România, nu a fost întotdeauna cea mai mare atracție din ținuturile Românești.
Cândva, nu cu mulți ani în urmă, această cetate era vazută ca și un loc “de sărit” în programul celor ce se încumetau să viziteze “Orașul Unirii”.
Cândva, în șanțurile prin care se plimbă astăzi turiștii, era, dacă zic mlaștină e puțin spus. Cred că foarte mulți se temeau că va ieși vreun crocodil sau un mostru cu 5 capete ce îi va agăța și trage în bălăriile și șanturile derăpănate din “Cea mai mare Cetate din România”.
Știu ca eram câtiva, pe vremea aceea mai tineri și mai aventurieri, ce ne încumetam să pășim în tărâmul necunoscut dintre zidurile Marii Cetăți albaiuliene.
Erau vremuri când ne adunam și câte 30 de copii ce vroiau să se distreze, să joace puțin fotbal, în zona unde acum este Traseul SUD-ESTIC al Cetății. Dacă nu mă înșel, chiar și acum se vor găsi urmele porților desenate pe zidurile citadelei, unde niște copii aventurieri se adunau pentru “o doză de adrenalină”. Țin minte că cei ce își asteptau rândul să joace, explorau tunelele cetății, fără a se gândi că acestea se pot surpa pe ei în orice moment.
Dacă ar fi să cercetăm și să verificăm, starea acestei cetăți ce a fost acum 6 ani, va fi diferența de la cer la pământ în ceea ce constă aspectul locațiilor.
Astăzi în schimb, parcă te plimbi cu mare drag printre zidurile ce clădesc cetatea orașului, care cândva, nu de mult, te speria și te fereai să ajungi în preajma sa.