În această săptămână, patru istorici derulează lucrări arheologice la Râpa Robilor din Aiud, lucrări care se desfăşoară sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Cei 4 istorici sunt Marius Oprea (din 28 mai este directorul departamentului care se ocupă de investigaţii speciale şi proiecte de arheologie contemporană din cadrul IICCMER), Gheorghe Petrov (arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj), Horaţiu Groza (Muzeul din Turda) şi Paul Scrobotă (Muzeul din Aiud).
În coasta abruptă de la Râpa Robilor au fost îngropaţi o parte din deţinuţii politici morţi în Penitenciarul Aiud în perioada dură a represiunii comuniste (1947-1964).
În faţa mormintelor descoperite, istoricul Marius Oprea ne-a declarat: „Am găsit 4 morminte, deocamdată, s-ar putea să fie încă două. Aşa ce vedem noi în teren sunt mult mai multe, dar nu avem atâtea fonduri pentru a dezvolta un şantier complex, însă e bine şi ceea ce am făcut. Într-un fel am continuat ceea ce începusem anul trecut şi am găsit exact cum ştiam că vor fi, pentru că ştiţi, suntem arheologi, şi vedem în teren mormintele. Nu ne trebuie un mare volum de muncă pentru a-i găsi, pentru că săpăm exact pe ei. Şi într-un mod paradoxal lucrăm cu actuali deţinuţi de la Penitenciar pentru a-i dezgropa pe foştii deţinuţi politici de la Penitenciar şi cu ocazia asta le facem şi lor un fel de mică educaţie, să înţeleagă ce s-a întâmplat înainte, cum era în anii 50 şi cum au murit aceşti oameni pe care ei îi găsesc cu mâna lor. Este impresionant, ei sunt impresionaţi.
Sperăm să putem dezvolta acest şantier şi la anul, oricum cu această săpătură noi am delimitat zona în care au fost şi sunt înmormântaţi foştii deţinuţi politici, şi este evident că este vorba de foşti deţinuţi politici. De ce? Pentru că îi găsim fără cruce, aruncaţi în nişte lăzi de lemn, fără haine pe ei, n-am găsit nici măcar un nasture, au fost îngropaţi goi în nişte lăzi de brad, lăzi din şipcă de brad bătute în cuie, atât. Nu se cunoaşte în nici un fel identitatea şi cred că este practic imposibil de stabilit identitatea lor. Ceea ce noi facem este ca fiecare schelet pe care îl găsim să îl sigilăm şi să-l predăm bisericii de aici de la Râpa Robilor şi să fie depuse în osuar.
Ei sunt nişte martiri, din punctul nostru de vedere. Ceea ce facem noi este că le aprindem o lumânare, li se face o slujbă şi pur şi simplu îi descoperim. Îi ducem cumva acasă, îi ducem în biserică. Probabil că asta şi-au dorit, aşa mă gândesc, pentru că altfel nu s-ar fi întâmplat să-i găsim”.
La finalul campaniei va fi făcută o slujbă religioasă, a explicat Marius Oprea: „Noi nu lăsăm poliţist sau procuror să vină să se atingă de oseminte înainte să fie aici un preot şi să facă măcar o ectenie”. În 2011, la finalul primei campanii arheologice de la Râpa Robilor, slujba religioasă a fost săvârşită de Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ÎPS Andrei Andreicuţ.
La rândul său, istoricul aiudean Paul Scrobotă a precizat: „Într-un mormânt avem o persoană îngropată creştineşte, cu capul spre vest, are ceva îmbrăcăminte, semn care ne spune că probabil este din prima parte a regimului comunist, probabil anii 1959-1960”.
Iulian Brok