Asociaţia Alba Verde a organizat ieri o conferinţă de presă pentru a atrage atenţia asupre pericolelor care ne pasc la Alba Iulia dacă va fi ras Parcul Custozza.
„Calitatea spaţiilor verzi s-a degradat foarte mult după 1990. Arbori bătrâni au fost tăiaţi, aliniamente întregi au dispărut, iar în loc vedem tuia şi nişte arbuşti foarte frumos tăiaţi care nu aduc nici o contribuţie în ceea ce priveşte calitatea aerului (aport de oxigen etc.)… Am atras atenţia că la Alba Iulia nu este un specialist peisagist. Nu s-a apelat la un asemenea specialist peisagist. Am semnalat de nenumărate ori să se apeleze la un specialist peisagist – mai ales când se intervine într-un sit urban de clasă A şi într-un sit istoric, cu vegetaţie. Cum poate un arhitect, un tehnician şi un topograf să facă un studiu de vegetaţie? Aceiaşi care au făcut studiul de circulaţie. Aceştia sunt autorii unui studiu de vegetaţie într-un sit istoric de clasă A (aflat pe lista monumentelor de la Ministerul Culturii). Acest proiect de fapt nu reprezintă o reabilitare, ci o transformare destul de radicală pe alocuri. Această transformare presupune lărgirea unor căi de acces”, a declarat Simona Branişte, sociolog.
„Avem două puncte nevralgice în acest proiect: partea de circulaţie şi partea de spaţiu verde. Spaţiul verde care se reduce de la 1,84 ha la 0,30 ha. Spaţiul de parcare creşte de la zero hectare la 0,36 ha. Carosabilul (pietonal şi auto) creşte de la 1,69 ha la 3,57 ha.
Strada se lărgeşte foarte mult, deşi acum sunt două benzi de circulaţie. În faţa universităţii se taie tot pentru a face loc unei străzi foarte, foarte largi. Teoretic vorbind, atunci când creezi infrastructură de transport – parcări, lărgirea drumului – atragi maşini, asta e. Ele nu o să fie nefolosite, normal. Şi atunci această Cetate va deveni o mare parcare. În jurul Parcului Custozza vor fi create 75 de locuri de parcare. Este imens. Din punct de vedere estetic, parcările nu dau bine acolo. Asta e o politică din anii 50, când aduci maşini în centrele istorice. Acum nu mai există aşa ceva. Toate oraşele în centrele lor – dar mai ales în centrele lor istorice – scot maşinile, ca să lase pietonalul. Nu înţelegem demersul arhitectului”.
Dan Agrişan a atras atenţia că prin lucrările din Parcul Custozza sunt afectate grav două monumente istorice clasate în clasa A a Ministerului Culturii: castrul roman şi situl urban de secol XVIII-XX, deşi proiectul Primăriei se referea la reabilitarea căilor de acces, a mobilierului urban, a corpurilor de iluminat. Iulian Brok