Miercuri, în cadrul şedinţei de constituire a Consiliului pentru Dezvoltare Regională Centru, primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a precizat că, în ultimul timp, la multe proiecte derulate se aplică corecţii financiare fără niciun rost, iar acest lucru afectează în primul rând desfăşurarea proiectului şi dezvoltarea oraşului dar şi absorbţia fondurilor europene. De corecţiile financiare aplicate după ureche s-au plâns şi reprezentanţii autorităţilor din Mureş, Sibiu şi Covasna.
– Domnule primar, vorbeaţi de corecţiile financiare. Cât de mari sunt şi cât afectează proiectele pe care le desfăşuraţi?
– Chiar o corecţie financiară de un leu afectează pentru că nu te simţi vinovat şi nu ai nicio problemă. Eu vreau să vă spun însă, că nu se ştie şi nu se înţelege în România, în afara câtorva persoane, din păcate, ce înseamnă corecţiile financiare. Toată lumea consideră că este cu totul altceva, când ele sunt cu totul altceva. Eu am ridicat această problemă în şedinţa ADR-ului, pentru că este o problemă comună. Vreau să spun că toţi care implementează proiecte au aceste corecţii, care nu sunt pe implementare, ci ele sunt pe achiziţii, în care chiar s-a dat un exemplu: „O firmă oarecare câştigă cu toate datoriile la stat plătite, iar aceasta îşi ia un subantreprenor căruia poate să-i dea 90% din lucrări, firmă care poate să fie datoare la stat, care oricând dă faliment pentru că orice ban pe care îl dai, îl ia, pentru că plata se face prin trezorerie. Lucrarea nu se face. Faptul că ceri să lucrezi cu firmă fără datorii înseamnă că ai făcut discriminare, ţi se dă o corecţie financiară de 5%. Spui că nu este corect, tot cei care ţi-au dat corecţia îţi dau 25%. Normal că ne judecăm. Dar aceste lucruri nu fac decât, cum spunea domnul director, să scadă gradul de absorbţie şi să ducă, nu la o tentaţie, ci la o nesiguranţă, la un lucru care ţi se pare anormal. Nu poate să vină cineva, chiar dacă face parte dintr-un corp de control, şi să spună: „Eu aşa cred”. Aici nu credem, aici lucrăm pe cifre, pe bani europeni, pe bani româneşti şi pe lucruri care se văd. Dacă verificările se fac la implementare şi acolo se descoperă nereguli, cei care au făcut aceste lucruri să plătească.
Nu este posibil ce se întâmplă. Eu am ridicat această problemă, dar aţi văzut toţi, Sibiu, Covasna, Harghita, Mureş, au ridicat această problemă şi au spus că această problemă care trebuie corectată, trebuie rezolvată. Ordonanţa 66 care reglementează achiziţiile la patru ani după ce s-au făcut, vă daţi seama, şi spune cam aşa ar trebui să fie. Vă daţi seama că este neconstituţională şi nu poate decât să creeze milioane de încurcături. Nu mai sunt bani? Să ni se spună: reduceţi motoarele, cei care lucrează se repliază şi vedem ce facem. Dar să nu facem această luptă, acest lucru, care nu este normal pentru România şi este un motiv pentru faptul că în România absorbţia nu este aşa de mare.
– Se poate bloca vreun proiect din cauza acestor corecţii?
– Deocamdată, nu o să le lăsăm noi să se blocheze.Vom trage din bugetul local neplătind în alte locuri. Nu este normal. Vom aştepta să ne judecăm, ne vom judeca un an, peste un an de zile o să vină cineva să spună că guvernul va trebui să dea banul. Nu avem bani acum, dar o să vi dăm în trei ani de zile şi cine va suferi de aici? Lucru ăsta mi se pare că miroase a politică şi când spun acest lucru, nu spun 100%, dar deocamdată, este în verificare, pentru că miroase deja a politică şi pentru că, în momentul în care în această zonă începe să miroase a politică, este foarte grav.
– Care este valoarea proiectelor afectate de corecţii? Care sunt proiectele?
– Nu pot să vă spun. Sunt proiectele pe Cetate, pe latura de vest, proiectul peste pasaj are 5% şi alte pe dirigenţii de şantier. Absolut peste tot unde au găsit ceva. Ar putea să fie de ordinul a câtorva miliarde. Cred că, la această oră, suntem la ordinul a 40 miliarde (lei vechi), per total corecţi. O sumă foarte mare. Un milion de euro este o sumă foarte mare. Noi n-am semnat contracte ca să dăm banii înapoi. Noi am semnat contracte, am făcut achiziţii corecte, verificate de toate organismele ce le puteau verifica, cu reprezentanţi de la Ministerul de Finanţe şi acum vine cineva şi spune că acolo este o greşeală neintenţionată. Nu ştiu ce sunt acelea greşeli neintenţionate. Dacă aşa se lucrează în sistemul proiectelor europene, daţi-mi voie să vă spun că nu ştiu cine va avea curajul să mai acceseze fonduri, pentru că te gândeşti că tot timpul ar putea veni cineva, aţi văzut un exemplu de 375 de ori, ai pus ceva la plural şi o singură dată s-a pus la singular şi au ajuns să primească o corecţie de 5%. Dacă s-a ajuns să mergem pe virgulă, pe punct şi virgulă, pe o chestiune de ortografie pe care să primim corecţii, mi se pare aberant şi sunt lucruri care nu au ce căuta în România, nu are loc să te zbaţi, să te chinui, ca să vină cineva să spună: „De 500 de ori ai spus la plural o chestiune şi aici ai pus-o la singular şi să capeţi o corecţie de 5%”. Nu este corect. Dacă proiectul este de 10 milioane, ţi se iau 500.000 de euro şi trebuie să cauţi de unde să îi iei.
Sorin Poparadu