În momentul de faţă sunt circa 7.000 de studenţi internaţionali care fac studiile universitare în România. Un număr foarte mic, dacă ne gândim că înainte de 1990 în România învăţau 17.000 de studenţi internaţional. La Alba Iulia sunt maxim 50 de studenţi străini, aici incluzându-i şi pe studenţii din programul Erasmus, care realizează schimburi de studenţi între universităţi.
Multe ţări acordă facilităţi speciale studenţilor străini, vize de învăţământ, programe de învăţământ în limba engleză: ca un exemplu special Marea Britanie au o politică de recrutare de studenţi din India, Pakistan, recunoscuţi ca softişti de valoare.
Rectorul Universităţii Alba Iulia, prof. univ. dr. Daniel Breaz, a comentat pe marginea Danube Education Forum de la Alba Iulia, un forum care a dezbătut problemele legate de internaţionalizarea învăţământului universitar şi post-universitar: „Ceea ce ne-am propus într-o primă fază am şi reuşit. Discuţiile sunt ample, sunt multiple şi au mai multe valenţe. În primul rând universităţile din România trebuie să fie deschise studenţilor internaţionali, şi aici am identificat o grămadă de probleme: probleme legate nu de organizarea internă a universităţilor, legate de legislaţia din România şi de modalitate prin care un student internaţional trebuie să aplice pentru o viză de studiu în România.
Din punct de vedere economic, un student străin este un beneficiu pentru orice universitate românească: „În medie considerând, un student internaţional este echivalentul a 7 studenţi români din punct de vedere financiar. Din punctul de vedere al universităţii este fantastic să ai 100 de studenţi şi să calculezi 700. Una peste alta, şi universităţile ca orice instituţie care vrea să performeze are nevoie de parte financiară consistentă. Ai reuşit să strângi fonduri, ai fonduri, poţi să te dezvolţi, poţi să-ţi motivezi cadrele didactice, poţi să faci performanţă, poţi să găseşti diverse soluţii ca să investeşti pentru crearea unor condiţii optime atât pentru educaţia tinerilor, cât pentru pregătirea lor, inclusiv legate de partea administrativă. În condiţiile în care procentul alocat din PIB pentru Educaţie nu e niciodată suficient, evident că ar fi o sursă de venit extraordinară. Putem să luăm exemplul Australiei, care 11 la sută din bugetul Educaţiei este obţinut din taxele studenţilor din zonă care vin să studieze în universităţile Australiei”, a declarat Daniel Breaz.
În perioada următoare, Universitatea Alba Iulia va fi prezentă la un târg de oferte educaţionale în Sri Lanka.
Diana Câmpan, purtătorul de cuvânt al Universităţii: „Din discuţiile cu reprezentanţii Ambasadei Angolei la Bucureşti am aflat că Angola oferă studenţilor care studiază în străinătate o bursă obligatoriu de 6 ani; ei sunt orientaţi spre zona Ploieşti-Bucureşti. Pe site-ul admiterii au venit solicitări din Grecia, Rusia, China, în care ne întreabă planurile de învăţământ, softurile, cazare, oportunităţi. Cred că şi aici ar trebui să ne reorientăm şi să vedem că totuşi Universitatea, oraşul şi regiunea sunt de aşa natură orientate încât chiar asigură şi din punct de vedere socio-cultural o stabilitate pentru studenţii internaţionali. Dincolo de baza materială, există şi interesul pe care noi îl avem cu totul special pentru a-i îmbrăţişa ca pe o adevărată familie pe toţi cei care vin, prin programul Erasmus sau pe cei care vin pentru o perioadă mai lungă”.
Din toamnă Universitatea Alba Iulia va ave 3 programe în limba engleză: Arheologie, Administrarea afacerilor, Informatică.
În acest moment Universitatea albaiuliană are capacitatea de a şcolariza circa 300-400 studenţi străini.