Exemplu: „Mina de aur a readus la viaţă comunitatea noastră”, spune primarul din Kittilä, Finlanda

8 octombrie 2013 10:220 comments

Foto camera de control, mina Kittila, FinlandaSeppo Maula a fost primarul localităţii finlandeze Kittilä între 1994 și 2010 – perioada în care s-a deschis o mină de suprafață care a extras, cu aceeași metodă propusă și pentru Roșia Montană, unul din cele mai mari zăcăminte de aur din Europa. Martor al tuturor etapelor începerii mineritului, el a povestit într-un interviu pentru România TV cum mina a readus speranța unui viitor economic solid, cu locuri de muncă, investiții în turism și tineri care rămân acasă.
„Suntem oameni ai nordului, hotărâți, care își cunosc interesul și nu pot fi duși cu vorba. Trăim în nordul Cercului Polar și cunoaștem valoarea vieții”, spune Seppo Maula, care consideră că oamenii au fost convinși de argumentele serioase și documentate aduse de investitori. „Autorităţile naţionale şi compania Agnico-Eagle Mines Limited au venit, au explicat şi au explicat şi iar au explicat. Şi am întrebat şi ni s-a răspuns. Am discutat, am discutat şi am discutat iarăşi. Au fost vreo 20 de întâlniri între locuitori şi oficiali din 2007 şi până în 2009, când a fost deschisă mina”, explică fostul edil.
Conform acestuia, înainte de începerea operațiunilor miniere Kittila era o zonă cu șomaj de până la 30%, în care tinerii mergeau să își caute de lucru până în Helsinki, oraș aflat la 900 de kilometri spre sud. Prin comparație, la Roșia Montană peste 70% din locuitori nu au locuri de muncă stabile, iar oportunitățile de a-și găsi un alt loc de muncă în actualul context economic românesc sunt mult mai reduse.
La patru ani de la deschiderea minei, peste 500 de oameni din Kittila lucrează la extracția aurului, iar stațiunea de schi Levi din apropiere și-a mărit capacitatea de cazare de la 7.000 la 24.000 de locuri. Au crescut și locurile de muncă din turism până la 1.300 în prezent, odată cu dezvoltarea turismului prin investiții care au venit și din sectorul minier.
„Putem spune că avem acum două mine de aur – cea care scoate metalul prețios și stațiunea – cele două se dezvoltă mână în mână. Putem spune că mina de aur susține și mina turistică”, spune Maula.
Întrebat dacă cianura nu a fost o „sperietoare” pentru finlandezi, așa cum este ea prezentată în România, Seppo Maula spune că tocmai tehnologia modernă i-a făcut pe locuitorii regiuni să fie încrezători în siguranța minei. „Avem un lac de 50 de hectare, dar acolo cresc peşti acum. Regiunea este populată de mari turme de reni, iar crescătorii au avut un cuvânt greu de spus, pentru că traseele sezoniere ale turmelor lor treceau prin zona minieră şi trebuiau să o ocolească. Atât ei, cât și deținătorii de terenuri sau de locuințe de vacanță au primit despăgubiri”, spune fostul primar.
Primele discuții între investitori și municipalitate au început demult: primul depozit de aur a fost descoperit în 1986, iar în anii ’90 s-au terminat forajele și explorarea. Nicio întrebare pusă de atunci până azi nu a rămas fără un răspuns convingător, iar oamenii au avut încredere în investitor.
Dialogul deschis și încrederea reciprocă au fost ingredientele prin care o mică localitate afectată de șomaj și aflată dincolo de Cercul Polar a reușit să revină la viață printr-un proiect economic curajos, care a folosit tehnologie modernă și a garantat siguranța oamenilor și a mediului. Rămâne de văzut dacă românii vor da dovadă de aceeași înțelepciune în a-și folosi propriile resurse naturale pentru a pune bazele prosperității într-o regiune frumoasă, dar săracă, ai cărei oameni au nevoie disperată de locuri de muncă.

Leave a Reply


WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com