Gheţarul Scărişoara a fost vizitat de curând de către o echipă de cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (Bucureşti şi Cluj), de la Institutul de Biologie al Academiei Române, de la Universitatea din Suceava, precum şi de la Laboratorul de Glaciologie şi Geofizica Mediului din Grenoble (Franţa). Cercetările au fost sprijinite tehnic de Asociaţia Speologică „Sfinx” din Gârda.
Cu acest prilej au fost prelevate carote din mai multe puncte din blocul de gheaţă, unele cu ajutorul unei foreze aduse de echipa franceză, altele cu o foreză adusă de cercetătorul Aurel Perşoiu de la Universitatea din Suceava.
Cercetătorii francezi Patrick Ginot si Joel Savarino au rămas impresionaţi de blocul de gheaţă adăpostit în peştera Gheţarul Scărişoara. „Cu siguranţă sunt lucruri care pot folosi la reconstrucţia climei. Trebuie înţeles cum acest bloc de gheaţă a evoluat, care este dinamica blocului de gheaţă, dacă în prezent este o acumulare sau o scădere a acestuia, înţelegerea proceselor care au dus la formarea blocului de gheaţă”, a declarat Patrick Ginot.
Cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” vor ca prin intermediul carotei obţinute să poata stabili „vârsta blocului de gheaţă, dinamica climatului din zonă, precum şi dinamica blocului de gheaţă”, a precizat cercetătorul clujean Dan Vereş.
La rândul său, Cristina Purcărea de la Institutul de Biologie al Academiei Române, a afirmat că se intenţionează studierea „microorganismelor din gheaţă în cadrul unui proiect despre biodiversitatea microbiană din gheaţa perenă din peşteră, acesta fiind un biotop foarte puţin studiat”.
Gheţarul Scărişoara este important pe plan ştiinţific internaţional atât datorită faptului că „are un volum estimat la peste 120 mii metri cubi de gheaţă, fiind cel mai mare bloc de gheaţă subterană din lume, dar este vorba şi de locul în care se află cea mai veche gheaţă subterană din lume”, după cum a excplicat dr. Aurel Perşoiu de la Universitatea Suceava. De asemenea, Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba.
În prezent, cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” – departamentul Cluj (primul Institut de Speologie din lume, fondat de savantul român Emil Racoviţă în 1920) continuă studierea acestei peşteri.
Cercetătorii români şi francezi vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 5.000 de ani. Este, practic, cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume (schimbări de temperatură, precipitaţii şi de vegetaţie), pe baza depozitului de gheaţă din peştera Gheţarul Scărişoara.
În ultimii ani s-au realizat mai multe cercetări la Scărişoara: amintim faptul că în 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura gheţii în profunzime şi grosimea ei, după cum ne-a explicat dr. Christian Ciubotărescu, preşedintele Asociaţiei Speologice „Sfinx” din Gârda.
Iulian Brok