La Alba Iulia a debutat a V-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Moarte şi Murire în Europa Secolelor XVIII-XXI”.
Printre cei prezenţi la deschidere s-au numărat rectorul Daniel Breaz, Florin Roman – vicepreşedintele CJ Alba, Gabriel Rustoiu – directorul muzeului albaiulian, Matei Drîmbărean – directorul DJCPCN Alba. Alături de principalii organizatori, Marius Rotar şi Tudor Roşu, s-au aflat câţiva invitaţi speciali: Peter Jupp şi Hilary Grainger din Anglia, Ilona Kempainen din Finlanda şi bineînţeles, alţi cercetători, peste 30 la număr, veniţi din 17 ţări de pe 3 continente.
Conferinţa a debutat cu un scurt moment muzical susţinut de Marius Rotar şi Călin Paraschiv.
Peter Jupp a declarat, în deschiderea evenimentului: „Mă bucur să revin la Alba Iulia, de această dată am adus-o şi pe soţia mea. Conferinţa de aici s-a dezvoltat. În fiecare an sunt mai mulţi cercetători, mai multe lucrări prezentate public, mai multe schimburi de experienţă. Eu şi Marius Rotar suntem susţinători ai incinerării, dar pentru că sunt mai în vârstă decât Marius, eu voi fi primul care voi înregistra primele observaţii de participare de la acest moment (n.a. – incinerarea).”
Iniţiatorul acestei conferinţe, Marius Rotar, ne-a declarat: „În primul rând, e un mare eveniment, prin simplul fapt că deja e o tradiţie la Alba Iulia în a se organiza aşa ceva şi în al doilea rând, este vorba de faptul că în timpurile acestea, cu criza financiară şi alte minuni, am reuşit să organizăm aşa ceva cu sprijinul autorităţilor locale, Consiliul Judeţean în speţă, şi mobilizându-ne noi, cei de la Universitatea Alba Iulia şi cei de la muzeu. Există o vorbă, industria funerară – sau industria morţii – n-are moarte. La fel, nici cercetările asupra morţii, n-au cum să aibă sfârşit. În condiţiile acestea, misterul morţii rămâne acelaşi, indiferent de câte explicaţii s-ar vehicula şi dincolo de aceste lucruri, subiectul în sine e foarte prizat în lumea academică internaţională şi începe să fie prizat şi în România destul de puternic.”
Dincolo de schimbul de idei, între oameni din culturi diferite, cu atitudini diferite asupra morţii, conferinţa îşi doreşte şi altceva: „Rostul conferinţei cred că este şi mai profund. Eu am fost la multe conferinţe în străinătate, de obicei acolo merg oameni din Occident, foarte puţini estici, ori conferinţa asta se vrea, din punctul de vedere al împărtăşirii unor idei, un soi de punte între cei din Vest şi cei din Est (ţările foste comuniste), pe de altă parte, cu bătaie mai lungă, noi dorim impulsionarea studiilor asupra morţii în România şi de ce nu, la un moment dat, asociaţiile pe care noi le patronăm (cea care susţine incinerarea şi cea care promovează studiul asupra morţii) să aibă un cuvânt de spus sau să fie luate în seamă, în condiţiile în care, de pildă, se fac modificări inclusiv la nivel legislativ… Ca să dau un exemplu, foarte de curând, Biserica Ortodoxă Română a înfiinţat un departament de cimitire, şi lumea a reacţionat foarte vehement cum că ar pune „monopol pe moarte”. Lucrurile ar trebui dezbătute, nu luate mot-a-mot şi puse în aplicare.
Pe de altă parte, la nivel local, e foarte importantă o conferinţă pentru promovarea oraşului Alba Iulia, pentru promovarea judeţului Alba şi pentru promovarea României… pentru că este foarte greu, în România, să aduci 30-40 de cercetători străini la o conferinţă internaţională (…).
Preoţii ortodocşi care lucrează în mediul academic au fost invitaţi la conferinţă, dar din păcate nu au venit, dar nu e o problemă, pentru că au venit la ediţiile trecute şi sunt convins că vor participa la ediţiile următoare, şi nu neapărat că n-ar fi vrut să ia parte la aşa ceva”, a mai spus Marius Rotar.
Ca o concluzie: în ciuda crizei economice prelungite, conferinţa internaţională despre moarte, de la Alba Iulia, nu moare.
Iulian Brok