Timp de secole Alba Iulia a reprezentat un dezirat spre care au tins generaţii de români. De la unirea de la 1600 înfăptuită de Mihai Viteazul, trecând prin iluminismul Şcolii Ardelene, conştiinţa poporului român din Transilvania s-a modificat şi a ajuns la un nivel care i-a permis să dorească şi să ceară unificarea cu Ţara Mamă – Regatul României care prin înţelepciunea patrioţilor de la 1848 unise Muntenia şi Moldova în anul 1959 prin intermediul unui „artificiu” greu acceptat de Marile Puteri europene: un singur domnitor în fiecare ţară. De la momentul 24 ianuarie 1859, lucrurile au evoluat rapid în ceea ce priveşte conştiinţa şi aspiraţiile românilor ardeleni. Românii transilvăneni – greco-catolici şi ortodocşi – priveau tot mai insistent spre Regatul României.
În condiţiile destrămării Imperiului Austro-Ungar la finalul Primului Război Mondial, creşteau şansele pentru ca Transilvania să se unească cu Ţara Mamă. Trebuie spus că Basarabia semnase un cec în alb prin unirea cu Regatul României – basarabenii au dorit unirea deşi Regatul se afla în plin război cu Austro-Ungaria, Germania şi Bulgaria.
Aflată în mijlocul Ardealului, oraşul Alba Iulia a fost ales de către Consiliul Naţional Român Central pentru a-i primi pe reprezentanţii românilor. Alba Iulia se afla la distanţă de viitoarea graniţă cu Ungaria, dar reprezenta şi locul în care voievodul Mihai Viteazul realizase prima unire a românilor.
Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia au venit 1.228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate circumscripţiile din Ardeal, episcopii greco-catolic şi ortodocşi, delegaţi ai diferitor instituţii profesionale, conducerile Partidului Naţional Român şi Partidului Social-Democrat Român. În total 100.000 de oameni au sosit într-un oraş cu câteva mii de locuitori. Greutăţile, piedicile au fost numeroase, dar fericirea visului împlinit a fost mai puternică.
Vasile Goldiş (cel care a rostit rezoluţia Unirii), Iuliu Hossu, Ioan I. Popp, Miron Cristea, Iuliu Maniu, Ştefan Cicio Pop, Iosif Jumanca, Onisifor Ghibu, Alexandru Vaida-Voievod, Octavian Goga – sunt câteva nume pe care Istoria le-a reţinut pentru actul istoric înfăptuit de românii ardeleni în anul 1918.
Unirea românilor de pretutindeni era realizată, ca un vis de veacuri devenit realitate, prin multă luptă şi abnegaţie.
Cele 5 fotografii ale Unirii
La 94 de ani de la Marea Unire, singurele imagini care surprind istoricul eveniment pot fi numărate pe degetele unei singure mâini. Într-adevăr, deşi pare ciudat, nu există decât 5 poze care să înfăţişeze atmosfera extraordinară a acelei zile de duminică, 1 decembrie, a anului de graţie 1918.
Cine a realizat aceste fotografii şi de ce sunt aşa de puţine, sunt lucruri încă necunoscute de marea majoritate a românilor. Oare câţi dintre noi ştiu că Samoilă Mârza a fost cel care, ajuns printr-un fericit concurs de împrejurări la Alba Iulia, în dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, a reuşit să facă 5 fotografii. Da, doar 5, deoarece acea zi de duminică a fost una mohorâtă, neprielnică tehnicii fotografice a vremii. Din păcate, instantaneele au fost efectuate în afara Sălii Unirii, unde Samoilă Mârza nu a putut intra neavând credenţional, mandat. Fotograful angajat de organizatori, un anume Bach, a refuzat să vină, speriat de evenimente.
Din acest motiv cel care avea să fie denumit din acel moment Fotograful Unirii a executat doar cinci fotografii exterioare, trei scene de masă şi două la tribuna oficială. Aceste poze aveau să fie extrem de importante, fiind incluse în documentaţia oficială prezentată de delegaţia României, la încheierea tratatelor de pace de la Paris. Prin ele s-a justificat caracterul plebiscitar al Marii Adunări de la Alba Iulia.
„Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.
Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române”- fragment din Textul declaraţiei de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.
Cu ocazia Zilei Naţionale a României, ziarul Informaţia de Alba urează românilor de pretutindeni un călduros „La mulţi ani!”.
Iulian Brok