Despre Zlatna primele informaţii literare ni le oferă umanistul Martin Opitz, după vizita sa din anul 1623, unde, după cum mărturiseşte, a căutat „multele ramuri ale gintei romane şi pe cei ce cred că sunt urmaşii vechilor geţi” cu referire la monumentele romane ale anticului Ampelum denumire pe care oraşul minier a purtat-o în perioada romană.
Tot el face trimitere la unele legende locale potrivit cărora aici s-ar fi petrecut unele dintre episoadele finale ale războielor daco romane.
Dar mai iubit e locul, pe care stă zidit
Opidul Zlatna: aici Traian a biruit
Pe Decebal şi câmpul de luptă se numeşte
Chiar până’n ziua de astăzi: „Câmpia lui Traian”
(Martin Opitz, traducere G. Coşbuc)
Şi alţi autori amintesc Câmpia lui Traian sau Mormântul lui Traian, un şes frumos, mai larg situat într-o prelungire spre amonte a depresiunii Zlatnei numită de localnici „Troian” şi, „unde se zice că și-ar fi făcut tabăra împăratul Traian după ce i-ar fi bătut pe daci” (I. Rusu Abrudeanu – Moții, 1928).
Nici lucrarea „Moţii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit”, a lui Teofil Frâncu şi George Cândrea nu scapă din vedere însemnătatea acestui toponim, „iar câmpul Traianului sau Câmpul lui Traian se cheamă lângă Zlatna, locul unde Traian, după ce a învins pe Decebal, s-a ospătat împreună cu căpitanii săi”.
Afirmaţiile, bazate mai mult pe speculaţii, n-au găsit ecou în rândul istoricilor, dar se regăsesc în legendele locale despre uriaşii transformaţi în munții ce străjuiesc oraşul, în nume proprii şi toponime.
Conform cercetărilor arheologice şi informaţiilor epigrafice împăraţii romani au luat în stăpânire ţinutul aurifer din această regiune imediat după cucerirea Daciei printr-un reprezentant direct numit „procurator aurarium” care-şi avea sediul aici. Primul procurator instalat de împăratul Traian s-a numit Marcus Ulpius Herminus, iar în timpul lui Septimiu Sever, oraşul Ampelum a fost ridicat la rangul de municipium şi a devenit cel mai important centru din Munţii Apuseni fiind păzit de un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina. Pe teritoriul oraşului şi în împrejurimi au fost descoperite o serie de monumente, ruine ale unor clădiri civile şi religioase (templul dedicat lui Aesculap) şi dovezi ale vieţii cotidiene (atelierul de olar al lui Gaius Iulius Proculus sau Proclus), singurul olar din Dacia al cărui nume este cunoscut.
Cu toate că o parte din ruinele anticului Ampelum au fost distruse în urma construirii combinatului de prelucrare a metalelor neferoase, localitatea şi împrejurimile oferă posibilitatea identificării unor urme din perioada romană.
Urmând indicaţiile unor localnici din Trâmpoiele, membrii Asociaţiei de Turism şi ecologie Trascău Corp din Zlatna, în colaborare cu Centrul de Informare şi Dezvoltare Turistică Zlatna, au identificat recent la baza dealului Grohaş, din apropiere de Zlatna, în amonte pe Valea Trâmpoiele o structură din pământ de formă rectangulară cu laturile de aproximativ 35 m.
„Astfel de structuri sunt urmele valurilor de pământ care înconjurau turnurile de veghe situate pe înălţimi sau la intersecţia unor drumuri principale. Imagini ale unor turnuri de acest tip le regăsim în basoreliefurile Columnei lui Traian, acestea fiind structuri din lemn cu 2 sau 3 nivele fiind înconjurate de un sistem defensiv ce consta dintr-un val de pământ deasupra căruia era ridicată o palisadă din lemn şi erau deservite de o mică garnizoană”, ne-a declarat arheologul albaiulian Dan Anghel.
La rândul său, preşedintele ATE Trascău Corp, Adrian Puiuleţ, a precizat: „Descoperirea este foarte interesată, turnul găsindu-se pe un platou care oferă o largă perspectivă asupra Munţilor Metaliferi, de aici fiind vizibile Masivul Buceş-Vulcan, Abrudul, Vf. Vâlcoi, apoi spre nord până în apropierea vârfului Dâmbău din Munții Trascău care domină oraşul Zlatna. Totodată acesta se găsea la intersecția unor drumuri de culme ce urcau dintre Zlatna pe valea Trâmpoiele apoi continuau spre Almaşu Mare sau spre Abrud şi pasul Buceş. Asociaţiei de Turism şi ecologie Trascău Corp din Zlatna şi Centrul de Informare şi Dezvoltare Turistică Zlatna în colaborare cu autorităţile locale din Zlatna doresc, în continuare, să facă demersurile necesare pentru efectuarea unor cercetări arheologice în zonă, respectiv includerea obiectivului în cadrul unui traseu turistic marcat.